Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-o postare virală pe Facebook din 12 noiembrie, Gheorghe Piperea ironizează discursul lui António Guterres, secretar general al ONU, de la Conferința Schimbărilor Climatice de anul acesta. Postarea, în întregime, este următoarea:
„Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a spus la summit-ul schimbărilor climatice din Baku, Azerbaijan, că lumea trebuie să plătească pentru a opri creșterea cu fix 1,5 grade a temperaturii globale.
Ce să plătească? Taxe. Sărăcie (dar nu și în cazul hiper – bogaților cu yacht, avioane private, insule private și bunkere anti-apocalipsă). Foamete. Excluziune socială.
Vă dați seama ce inteligență se prelinge din acest domn?
Cu taxe pe fumărit, muți tsunami de pe coastele Pacificului, de la Malibu, unde au vile drăguțe și scumpuțe vedetele de la holiud. Muți și munții, ca să poată face bungee jumping Tom Cruise sau J Lo. Da’ ce nu poți face cu taxe pe fumărit…”.
Deși consensul științific pe problema crizei climatice e că este o problemă gravă, cauzată de om, postarea lui Gheorghe Piperea minimizează atât efectul emisiilor de gaze cu efect de seră, numindu-le „fumărit”, cât și taxarea marilor poluatori.
Ce a susținut António Guterres și ce presupun măsurile pe care le-a propus.
În discurs, António Guterres nu propune vreo măsură concretă de taxare suplimentară a populației, ci dă o direcție de acțiune mai degrabă generală. A spus în mai multe rânduri (min. 2:05, 7:11, 8:35) că cele mai sărace țări (aflate în dezvoltare) contribuie cel mai puțin la emisiile de CO2, și, totuși, sunt cele mai afectate.
La min. 2:12, a invocat inclusiv un studiu al Oxfam care spune că 50 dintre cei mai bogați oameni din lume emit mai mult CO2 într-o oră și jumătate (prin investiții, avioane private, iahturi etc.) decât un om mediu în toată viața. Singura taxare concretă propusă a fost asupra marilor poluatori („[…] taxe de transport, aviație și extrageri de combustibili fosili, bazându-ne pe principiul că poluatorii trebuie să plătească” – min. 9:53).
Guterres subliniază în mai multe rânduri că țările în curs de dezvoltare nu sunt pregătite să lupte singure împotriva schimbărilor climatice. De exemplu, la min. 8:55, afirmă că la fiecare dolar investit de o țară săracă în energie verde, în economia ei intră înapoi doar 15 cenți. Printre măsurile pe care le propune este ajutorul din partea țărilor bogate. Totuși, acest lucru nu înseamnă creșterea taxelor pentru săracii din țările bogate.
Propune creșterea împrumuturilor și a granturilor pe care Băncile de Dezvoltare Multilaterală le dau țărilor sărace pentru dezvoltare și adaptare la criza climatică. Aceste bănci oferă în cea mai mare parte împrumuturi cu dobânzi preferențiale. Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiții sunt exemple de astfel de bănci.
Deși este adevărat că statele participante contribuie la o parte din finanțarea acestor bănci, ele funcționează ca orice altă instituție bancară, finanțându-se din împrumuturi, investiții și alte instrumente financiare. Guterres a îndemnat aceste organizații să își reformeze modelul de afacere, pentru a primi mai multă finanțare privată (min. 10:17).
Aproape 200 de organizații științifice din lume, inclusiv Academia Română, au dat comunicate în care susțin că schimbările climatice sunt cauzate de om și exprimă îngrijorare referitor la criza climatică. În ultimii ani, numărul de articole academice în care se folosește expresia „urgență climatică” a explodat.
Mai mult, un raport al Universității Cornell din SUA arată că 99,9% din peste 88.000 de studii despre schimbările climatice spun că fenomenul este accelerat de om (în primul rând prin emisiile de CO2).
În 2015, la Paris, la o conferință despre schimbările climatice organizată de ONU, 196 de state, între care și România, au adoptat un tratat internațional ca răspuns la încălzirea globală. Scopul tratatului este limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5°C față de perioada pre-industrială.
Ultimul raport al ONU spune că, dacă totul continuă ca în prezent, până la finalul secolului nu doar că vom depăși 1,5°C, dar vom ajunge la creșteri de 2,6°C – 3,1°C.
Informațiile transmise de Gheorghe Piperea sunt false. În discursul invocat, António Guterres nu propune taxarea oamenilor de rând și în niciun caz nu propune protejarea bogaților lumii. Întreg discursul a fost îndreptat înspre protejarea oamenilor vulnerabili, iar direcțiile de acțiune propuse vin înspre diminuarea discrepanței dintre săraci și bogați.
*Foto: Facebook
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.