Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 16 noiembrie 2023, Comisia Europeană a anunțat că urmează să declanșeze împotriva României procedura de infringement pentru că a nu a transpus în legislație DIRECTIVA 2008/98/CE, privitoare la managementul deșeurilor.
„Deficiențele legislative în România sunt legate de statutul deșeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului, derogarea de la împărțirea responsabilității financiare și măsurile stabilite pentru prevenirea generării deșeurilor”, arată anunțul Comisiei Europene.
Practic, este vorba despre una dintre problemele cele mai arzătoare ale Clujului. Administrația județeană a primit fonduri europene pentru a înființa o rampă ecologică de deșeuri unde să se facă colectarea lor separată, iar acest lucru nu se întâmplă. Problema este și de competența Primăriei Cluj-Napoca.
Cum se face colectarea deșeurilor în Cluj-Napoca? Unde și cum se stochează deșeurile din Cluj-Napoca?
Primăria Cluj-Napoca are o aplicație în cadrul căreia locuitorii orașului au posibilitatea să sesizeze diverse probleme administrative. De departe, cele care fac referire la depozitarea deșeurilor și salubritatea stradală sunt cele mai numeroase, de ordinul sutelor.
Deșeurile din Cluj-Napoca și de pe teritoriul localităților din județul Cluj sunt stocate în Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj.
Inițial, Centrul a fost administrat de Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, dar anul trecut acest serviciu a fost concesionat operatorului privat Supercom, care se ocupă, la nivelul întregului județ, și de colectarea deșeurilor.
Potrivit proiectului care a stat la baza construirii CMID Cluj, colectarea și stocarea deșeurilor trebuie să se facă selectiv, pe fracții diferite.
În proiectul CMID, fazat în două etape și cu o valoare totală de 396.177.379 lei, se specifică pe ce ar fi trebuit cheltuiți banii: 7.820 pubele de colectare, 3 stații de transfer a deșeurilor, căi de acces, 21.000 unități individuale de compostare, 17 containere pentru deșeuri municipale periculoase, 46 de containere pentru deșeuri voluminoase, o stație de sortare a deșeurilor, o stație de tratare a deșeurilor, o groapă de gunoi.
Una dintre cele mai costisitoare etape ale acestui proiect a fost închiderea gropii de deșeuri de la Pata Rât. Potrivit sistemului de achiziții publice din România (e-licitație.ro), din 2018 până în 2023, Consiliul Județean Cluj a cheltuit peste 68 de milioane de lei.
Pentru Cluj-Napoca, zona în care a funcționat fosta groapă de gunoi a orașului are un aspect social despre care autoritățile refuză să ofere date oficiale concrete. Mai multe detalii despre acest subiect pot fi citite în cadrul unei cronologii realizate de Fundația Desire.
În acest moment, chiar dacă fosta groapă de gunoi a fost acoperită cu un strat de pământ din care crește iarba, din deșeurile îngropate se scurge un lichid toxic denumit levigat. În mai multe rânduri, acest lichid a ajuns în cursul pârâului Zăpodie, care se află în apropierea fostei rampe și a comunității de la Pata Rât. Detalii despre acest subiect pot fi citite aici, aici sau aici.
În 2017, vicepreședintele CJ Cluj, Marius Mânzat, anunța (min 0:53) că se intenționează cumpărarea unei stații de epurare a reziduurilor toxice prin metoda osmozei inverse. Însă în cursul acelui an, autoritățile din Cluj nu au făcut nimic concret în acest sens.
În 2018, Comisia Europeană a fost sesizată în legătură cu ceea ce se prefigura a fi un dezastru ecologic, pentru că scurgerile toxice din muntele de deșeuri acoperit cu pământ s-au acumulat într-un lac.
Abia după două luni de la sesizare, stația de epurare a fost pusă în funcțiune. Ulterior, anual, Consiliul Județean Cluj organizează licitații pentru tratare acestui lichid toxic. Ultima licitație a avut loc în luna mai 2023.
În pofida faptului că una dintre condițiile funcționării CMID Cluj-Napoca este colectarea și stocarea selectivă, acest lucru nu se întâmplă.
Un documentar (vezi, min 11:45, n.red.) despre managementul deșeurilor din Cluj-Napoca arată că, în pofida faptului că populația din oraș aruncă deșeurile pe categorii, operatorul de salubritate nu le colectează separat și, implicit, gunoaiele nu sunt stocate în mod adecvat. Dovezile care stau la baza acestor afirmații au fost prezentate de membrii grupului de Facebook Clujul Civic încă din toamna anului 2020.
O filmare realizată cu drona arată cum deșeurile erau depozitate nesortat, iar de atunci și până în august 2023, data la care a fost publicat reportajul menționat anterior, lucrurile nu s-au schimbat.
Lângă fosta groapă de gunoi de la Pata Rât funcționează o altă platformă pentru stocarea deșeurilor, care nu este ecologică.
La nici o sută de metri distanță față de fosta groapă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca se află alte două rampe pentru stocarea deșeurilor, care nu sunt nici ele ecologice. Ele sunt administrate de Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și, împreună, ocupă o suprafață de teren de aproape patru hectare.
Pentru dezafectarea acestor două rampe, administrația locală a accesat, în 2022, fonduri norvegiene, iar în luna octombrie 2023 a lansat o licitație pentru atribuirea contractului denumit „Sistem modular pentru gestionarea deșeurilor (echipamente specifice proiectului) format din Statie de sortare modulara, Cuptor rotativ de uscare, Sistem de compostare pentru proiectul ,,RAMPĂ TEMPORARĂ DEZAFECTATĂ, COMUNITATE CLUJEANĂ PROTEJATĂ (RTD-CCP)”” și estimat la peste 6,6 milioane de lei.
Se prevede cumpărarea unei stații de sortare, un sistem de compostare și un cuptor de uscare.
Aceste demersuri au fost încadrate în proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată”.
În afară de un comunicat de presă emis în luna martie 2023, Primăria Cluj-Napoca nu oferă nicio altă informație în secțiunea dedicată acestui proiect.
În paralel, în imediata apropiere a acestor rampe, Primăria Cluj-Napoca dorește să construiască un Centru integrat de colectare separată prin aport voluntar. Dacă intențiile se vor concretiza, locuitorii orașului ar putea aduce moloz, mobilier vechi, deșeuri electrice, resturi vegetale, etc, cu excepția deșeurilor menajere.
În acest moment, însă, totul este la nivel de intenție.
În ședința de menționată anterior, primarul Emil Boc a declarat că acest proiect are avizul Agenției pentru Protecția Mediu Cluj. Cu toate acestea, reprezentanții Agenției au transmis la solicitarea Factual.ro că reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au depus solicitarea de obținere a unui acord de mediu pentru acest proiect în 18 octombrie 2023, iar după o lună, în 13 noiembrie 2023, APM Cluj a emis decizia etapei de încadrare cu nr 269.
La jumătatea lunii noiembrie 2023, Comisia Europeană a transmis către România și alte 5 state un document oficial prin care se solicită ca statele vizate să transpună în mod corect legislația privitoare la managementul deșeurilor. În același timp, Comisia a anunțat că va declanșa procedura de infringement pentru nepunerea în practică a două directive (vezi aici și aici) care fac parte din normele care trebuiesc aplicate.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, în România rata reciclării deșeurilor municipale este extrem de scăzută. Pe anul 2021 a fost de 11,3. La polul opus se află state ca Germania, Austria sau Slovenia, cu rate cuprinse între 60 și 67,8.
În 2015, Comisia Europeană a stabili ca țintă de reciclare pentru deșeurile municipale un procent de 60 % până în 2025 și 65 % până în 2030. La data stabilirii acestui target, România se afla pe penultimul loc
În Austria, la nivelul anului 2014, 917.400 de tone de deșeuri organice au fost tratate în instalațiile de compostare și biogaz, iar aproximativ alte 603.000 de tone au fost tratate în instalațiile de tratare mecanică sau mecanico-biologică (MBT). Din aceasta, aproximativ 432.000 de tone au fost tratate biologic; aproximativ 153.000 de tone de deșeuri cu valoare calorifică ridicată au fost separate și trimise pentru incinerare; iar restul, aproximativ 18.000 de tone, au fost metale recuperate pentru reciclare.
În Franța, deșeurile recilabile sunt colectate pe fracții. Plasticul și metalul este colectat de operatori privați care duc acest tip de deșeu în stații de reciclare. 80% din deșeurile de hârtie și sticlă sunt aduse de cetățeni la punctele de colectare, iar restul este colectat de operatori privați. Deșeurile voluminoase, vegetale și cele din construcții sunt duse de operatori în cele aproximativ 4.500 de puncte de colectare, care acoperă aproximativ 96% din teritoriul țării.
În Italia, depozitarea și reciclarea deșeurilor solide fluctuează de la o regiune la alta. La nivelul anului 2014, în regiunea Friuli-Venezia Giulia a fost depozitat un procent de 6% din totalul deșeurilor generate, în timp ce Sicilia a depozitat 84%. Regiunile care înregistrează niveluri mai scăzute de depozitare combină în general rate ridicate de colectare separată cu o capacitate adecvată pentru procesarea deșeurilor municipale solide utilizând diferite opțiuni de tratare a deșeurilor și o piață pentru materialele reciclabile.
Potrivit datelor prezentate, proiectul votat în ședința de consiliu NU deține avizul de mediu. Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis o decizie a etapei de încadrare a proiectului. În aceeași ordine de idei, ținând cont de aspectele legate e managementul deșeurilor din Cluj-Napoca nu se poate afirma că administrația locală clujeană a scăpat de problemele generate de managementul deșeurilor. Declarațiile făcute de Emil Boc sunt FALSE
*Foto: Facebook / Emil Boc
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.