Ce verificăm?

În ce locații au apărut astfel de stickere, în ce context, dacă ele reprezintă poziția austriecilor și dacă românilor din Ucraina li s-au interzis limba și credința.

Verificare

Subiectul a pornit controverse mai întâi pe Twitter, unde au apărut mai multe postări cu aceste stickere, care portretizează oameni ce s-au săturat de steagul ucrainean (vezi aici, aici și aici). 

Au apărut autocolantele în toată Viena?

Autocolantele au fost găsite în trei locații din Viena: la o stație de tramvai din apropierea Ambasadei Franței în Austria și pe geamurile a două magazine din apropiere de muzeul Neue Burg și turnul Catedralei Stephansdom. Avem, deci, o primă afirmație falsă a deputatului AUR – stickerele nu au fost lipite, în mod oficial, în stațiile de autobuz din Viena, ci au apărut clandestin, într-o singură stație. 

Imaginile au fost distribuite inițial de un canal de Telegram pro-rus „Ukraine Watch”, în 3 iulie.

Deși a creat confuzie și a pornit discuții pe rețelele de socializare, subiectul nu a prea atras atenția presei. A fost inițial preluat de weltwoche.ch, o publicație elvețiană, care a făcut trimitere la postarea de pe Telegram a canalului Ukraine Watch. Apoi, un articol a apărut și pe tkp.at, o „rețea editorială de autori independenți, independent de partide sau organizații politice” din Austria, semnat de jurnalistul Thomas Oysmüller.

Acesta din urmă descrie incidentul ca o „acțiune artistică de protest împotriva politicii ucrainene”, despre care spune că a fost inițiată de „activiști necunoscuți”. De asemenea, jurnalistul scrie că autocolantele amintesc de celebrul artist stradal și activist Banksy, a cărui identitate rămâne necunoscută, fiindcă grafica este asemănătoare, însă se menționează și că sunt slabe șansele ca acesta să fie implicat în acțiune. 

De altfel, Banksy a fost în Ucraina anul trecut și a lăsat câteva opere pe zidurile distruse în bombardamente.

Despre una dintre cele trei locații din Viena, articolul precizează că este „unică”, fiindcă este vorba de stația de tramvai de lângă Monumentul Eliberării Sovietice: „Din martie 2022, un uriaș steag ucrainean a fost plasat chiar în spatele monumentului soldaților sovietici căzuți în timpul eliberării Vienei. Motivul critic pentru Ucraina a fost plasat mai mult sau mai puțin direct lângă el, ceea ce nu ar trebui să fie o coincidență”, scrie Thomas Oysmüller.

Incidentul, considerat un act de vandalism

În această situație au intervenit mai multe organizații, dar și Ambasada Ucrainei în Austria. Poliția a fost informată despre acest incident, care este tratat ca un act ilegal de vandalism:

„Canalele Telegram rusești distribuie materiale foto și video unde, pe ferestrele și fațadele de pe străzile Austriei, se înfățișează figuri ale unor oameni plictisiți de steagurile ucrainene. Scopul propagandei este de a promova narațiunea potrivit căreia Europa este „sătulă de Ucraina” (n.r. – Ukraine fatigue) și reticența austriecilor de a continua să ajute ucrainenii.

De fapt, în noaptea de sâmbătă (1 iulie) spre duminică (2 iulie) au apărut astfel de stickere pe fațadele a două clădiri private și la o singură stație. Acte ilegale similare sunt evaluate ca acte de vandalism. Ambasada Ucrainei în Austria, împreună cu ONG-ul MRIJA, au reacționat rapid la acest incident – s-au adresat poliției cu o cerere pentru identificarea infractorilor. Inamicul continuă să comită acțiuni ilegale și compromițătoare cu privire la Ucraina în străinătate, ceea ce este încă o dovadă că rușii nu au ce căuta în societatea civilizată!”, a transmis Centrul pentru Combaterea Dezinformării – organizație guvernamentală din Ucraina.

De asemenea, reprezentanții ONG-ului MRIJA i-au îndemnat pe oameni să ajute poliția cu orice înregistrări video care ar putea duce la identificarea făptașilor.

„Acest tip de infracțiune este la fel de periculos ca desenele antisemite, precum și desenele Z ale crimelor de război rusești. (…) Stimați membri ai Consiliului Național, astăzi este vorba despre demnitatea persoanelor ucrainene, umilite, care au venit în Austria. Este foarte nerespectuos. S-au făcut multe lucruri rasiste. Vedem aici, la magazinul MCM, care ajută cetățenii ucraineni, un desen cu o femeie care vomită din cauza Ucrainei și arată că ‛ne-am săturat‛. A fost expusă din anumite puncte, ilegal. Este foarte trist că vedem așa ceva în Austria”, a transmis ONG-ul, de la locul unde unul dintre autocolante a fost lipit. 

În videoclipul ONG-ului MRIJA, la final, vedem că Poliția este prezentă și îndepărtează, de pe fereastra magazinului, stickerul cu steagurile Ucrainei. 

Sunt limba și credința românilor interzise în Ucraina?

Într-o verificare recentă, Factual.ro a abordat un alt subiect care a atras dezinformări: interzicerea şi confiscarea proprietăților bisericilor românești în Ucraina. Consiliul Regional Cernăuți a interzis, pe teritoriul regiunii, de fapt, activitățile organizațiilor religioase care au o legătură bisericească-canonică dovedită cu Rusia, iar unele biserici românești nu s-au dezis de Moscova și au intrat sub incidența acestei prevederi.

Ortodoxia din Ucraina este împărțită în două facțiuni: Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Kievului) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană, care ține, administrativ, de Patriarhia Moscovei, iar autoritățile ucrainene o privesc ca ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Parohiile care au decis să rămână sub protectoratul Patriarhiei Moscovei sunt supuse prevederilor unui decret emis în decembrie 2022, care stipulează interzicerea activitățile organizațiilor religioase „afiliate centrelor de influență” din Rusia. Însă, biserica ortodoxă cu Patriarhia la Kiev nu are niciun fel de restricții pe teritoriul Ucrainei.

După schisma care a avut loc în 2019, când ortodoxia ucraineană s-a împărțit între Kiev și Moscova, majoritatea bisericilor românești a decis să rămână afiliată Rusiei, fără nicio legătură cu Biserica Ortodoxă Română. Eparhiile românești din Ucraina au decis să rămână fidele Rusiei după începerea războiului, iar mulți preoți de limbă română propagau fățiș mesaje anti-ucrainene.

În ceea ce privește interzicerea limbii românești, credem că deputatul AUR face referire la  Legea nr. 8224, privind comunitățile naționale și Legea Educației din Ucraina, explicate pe larg de Factual într-o verificare din luna martie 2023. 

Legea privind comunitățile naționale a fost aprobată pe 13 decembrie 2022 și a venit în contextul în care Ucraina vrea aderarea la UE, dar se desfășoară și un război cu Rusia. În avizul formulat în 17 iunie 2022, privind cererea de aderare, Comisia Europeană a indicat pașii care trebuie îndepliniți pentru finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. Comisia de la Veneția exprimase, în 2019, un punct de vedere legat de reglementările privind folosirea limbii oficiale în educație. 

Noua lege, adoptată în 2022, prevede, la art. 11, că utilizarea limbilor minorităților în școli este stabilită de Legea Educației, adoptată în 2017. Legea Educației a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, iar acum art. 7 stipulează care este limba în care se desfășoară procesul educativ. Învățământ în limbile minorităților e garantat doar până la ciclurile preșcolar și primar, iar prevederea rămâne valabilă chiar și în contextul noii legi a minorităților. Acesta este, de altfel, și articolul la care a făcut referire Comisia de la Veneția. 

Adoptarea noii legi a minorităților din Ucraina a generat reacții ale autorităților române, care au criticat anumite aspecte ale actului normativ, dar au salutat altele. 

Concluzie

Declarația deputatului AUR este falsă. Sebastian Suciu susține că stațiile de autobuz au început să aibă mesaje anti-Ucraina, însă stickerele respective au fost găsite într-o singură stație de tramvai și pe ferestrele a doua magazine. Lipirea acestor stickere este văzută de autorități ca vandalism. Autocolantele au fost îndepărtate. 

De asemenea, românilor din Ucraina nu le este interzisă nici credința și nici limba. Interzise sunt activitățile organizațiilor religioase care au o legătură cu Rusia și în care preoții transmit mesaje anti-ucrainene. Deși învățământul în limba română e garantat doar până la ciclurile preșcolar și primar în Ucraina, acest lucru nu înseamnă că etnicii români nu mai au voie să vorbească limba maternă sau că au parte de un regim restrictiv, altul decât cel aplicat în general minorităților din Ucraina.