Ce verificăm?

Dacă decizia CCR si, implicit, expirarea termenului de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR nr. 405/2016 duce la eliminarea în întregime a abuzului în serviciu din Codul Penal, adică la dezincriminarea tacită a acestei infracțiuni.

Verificare

În Codul Penal disponibil pe legislație.just.ro, găsim la fiecare articol declarat neconstituțional de CCR și decizia și norma de aplicare a deciziei în cazul în care termenul de 45 de zile expiră. Astfel, în cazul art. 297 care privește Abuzul în serviciu, găsim următoarea notă:

Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.*)

Înțelegem așadar că Decizia CCR 405/2016 nu a avut efectul de-a abroga art. 297, pe loc sau la expirarea termenului de 45 de zile, și nici nu a avut efectul de-a dezincrimina infracțiunea de abuz în serviciu, ci a declarat constituțional art. 297, intervenind însă cu o interpretare în beneficiul magistraților care aplică acel articol din Codul penal. Astfel, abuzul în serviciu rămâne infracțiune în măsura în care prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” din [definiția dată în art. 297] se înţelege “îndeplineşte prin încălcarea legii” [adică a legilor, ordonanțelor sau ordonanțelor de urgență, asa cum a decis CCR, dar nu prin încălcarea hotărârilor de guvern, așa cum a fost cazul de la Alba invocat de deputatul Buicu].

Acest lucru reiese inclusiv din motivarea deciziei judecatorilor în cazul invocat de Florin Buicu, unde se explică, în termeni de specialitate, că, în acel dosar, abuzul în serviciu a constat în încălcarea unei hotărâri de guvern, act normativ de “rang” inferior legii și ordonanțelor. Având în vedere decizia CCR, abuzul în serviciu prin încălcarea unui act normativ inferior legii (și ordonanței) nu mai constituie faptă penală și, implicit, nu mai atrage răspunderea penală. Pe principiul aplicării legii în timp, dacă o faptă nu mai este prevazută de legea penală, persoanele cercetate, judecate sau condamnate pentru acea faptă ies de sub incidența legii penale.

Evident, judecatorii din acel complet au dat o decizie pentru acea situaţie punctuală, nu o decizie “aplicabilă în masă”.

Concluzie

Declarația lui Florin Buicu este falsă. De asemenea, trebuie menționat că Florin Buicu a fost deputat și în mandatul 2012-2016, fiind parte din Parlamentul care trebuia să aplice decizia CCR în termen de 45 de zile, Parlamentul și Guvernul (prin delegare) fiind cele două instituții care au datoria de a aplica deciziile CCR.