Ce verificăm?

Pentru că sunt aduse multe argumente în sprijinul concluziei că România nu ar avea bani pentru pensii și salarii, vom verifica veridicitatea fiecărui argument pentru a vedea dacă acestea sunt elemente care pot susține această afirmație.

Verificare

1. Se împrumută guvernul la cele mai mari dobânzi din UE?

1. Conform European Central Bank, România se împrumută la cele mai mari dobânzi pentru bonduri guvernamentale cu dobânda pe termen lung. Ne uităm la acest indicator și la datele colectate de Banca Centrală Europeană tocmai pentru că oferă o perspectivă comparativă asupra statelor membre din Uniunea Europeană, dar și pentru că acestea sunt folosite și în evaluarea convergenței.Din aceste date se vede că în ultimul an România și Grecia au avut cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. De asemenea, dacă până în decembrie 2017 Grecia era „campioană” la acest capitol, începând cu ianuarie 2018, România este prima în acest clasament nu tocmai fericit. Afirmația privind faptul că guvernul se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE este adevărată.

2. Au fost veniturile colectate la buget în 2017 mai mici decat cele estimate desi au fost introduse taxe noi si au fost luati banii de investitii ai companiilor de stat?

In primul rând ne vom uita la totalul veniturilor, respectiv cheltuielilor estimate pentru anul 2017 și care a fost execuția efectivă la finele anului 2017, pe bugetul general consolidat.

Pe variantă inițială a bugetului aprobat la începutul anului 2017, veniturile totale estimate sunt în valoare de 254.7 miliarde lei iar cheltuielile totale de 278.8 miliarde lei.

La sfârșitul anului 2017, totalul veniturilor realizate a fost de 251.8 miliarde lei și cheltuielile totale de 276,1 miliarde de lei. Așadar, veniturile efectiv încasate au fost mai mici cu aproximativ 2,896.96 milioane lei, dar și cheltuielile au fost mai mici cu 2,736.26 milioane lei.

Dacă ne uităm la nivelul taxelor noi introduse în 2017 semnificativă a fost supracciza la carburanți care a revenit la nivelul din 2016, însă în 2017 au fost și diminuate altele cum ar fi TVA (de la 20 la 19%), valoarea contribuției (de la 39,5% la 37.25%), impozitul pe venit (de la 16% la 10%).

Cât privește banii de la companiile de stat, într-adevăr Guvernul a adoptat în ianuarie 2017 un memorandum prin care o cotă de minimum 90% din profitul net realizat în 2016  a fost repartizat la bugetul de stat (sub formă de dividende/vărsăminte).

Afirmația privind faptul că veniturile colectate în anul 2017 au fost mai mici decât cele prognozate este adevărată. Chiar dacă au existat și taxe scăzute, acestea ar fi trebuit luate în calcul în construcția bugetară (fiind prezente și în programul de guvernare), în vreme ce mărirea accizei sau cei 90% în dividende de la companiile de stat nu fuseseră anunțate (și ar fi trebuit, în teorie, să adauge venituri la cele deja prognozate).

3. Cand tragem linie vedem ca in 2017 guvernul a imprumutat aproximativ 25 de miliarde lei si a redus cheltuielile cu 20 miliarde lei de la investitii (dar si alte cheltuieli au fost taiate) pentru a putea plati pensiile si salariile. Peste doua treimi din cheltuielile bugetare sunt pentru pensii si salarii, de aici si problemele de finantare. […]

Potrivit datelor din Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2018-2020, document publicat de guvern în noiembrie 2017, titlurile de stat emise în primele 11 luni sunt chiar mai mari decât cifrele avansate de Florin Cîțu. Acesta face referire la necesarul estimat la începutul anului, prin Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2017 – acolo apare într-adevăr suma de 25 de miliarde de lei.

Strategia Fiscal Bugetară indică în noiembrie însă faptul că „de la începutul anului și până în prezent au fost emise titluri de stat pe piața internă în valoare de 39,8 mld. Lei.” (pagina 152) și că în anul 2017 au fost realizate două emisiuni pe piețele financiare externe: a) în data de 10 aprilie, fiind atrasă suma de de 1,75 miliarde euro și b) cea de-a doua emisiune în sumă de 1 miliard de euro s-a realizat în data de 10 octombrie 2017, prin redeschiderea emisiunii lansată în aprilie 2017 (pagina 153). Asta arată că doar până la momentul noiembrie 2017 se ajunsese la peste 50 miliarde de lei. Afirmația lui Florin Cîțu că guvernul a împrumutat în 2017 aproximativ 25 miliarde de lei e falsă – guvernul a împrumutat mai mult decât dublul acestei sume.

Cheltuielile de investiții planificate la începutul anului 2017 din Bugetul general consolidat erau estimate la 39.4 miliarde lei (Strategia fiscal bugetară 2017-2019, pagina 11). Pe datele pentru 2017, execuția bugetară preliminată arată pentru cheltuielile de capital o sumă de 27.04 miliarde lei (Strategia fiscal bugetară 2018-2020, pagina 10). Conform acestor cifre, deși investițiile României sunt într-o scădere dramatică, este exagerată și falsă informația privind diferența de 20 miliarde lei ca diferență între cheltuielile planificate și cele efective pentru anul 2017 în ceea ce ține de investiții.

În ceea ce ține de ponderea cheltuielilor cu pensiile și salariile, o analiză a evoluției cheltuielilor de personal și cu asistența socială a fost realizată de curând de Consiliul Fiscal, pe baza datelor de la Comisia Europeană, AMECO – în 2017 și pe datele previzionate pentru 2018, acestea au ajuns la 59-60% din totalul cheltuielilor bugetare. Aceasta înseamnă că afirmația că peste două treimi din cheltuielile bugetare ar merge către pensii și salarii este parțial adevărată (procentul este exagerat, mai ales că în cheltuielile cu asistența socială nu găsim numai pensii, deși acestea sunt componenta majoră).

.

4. In 2018 trebuie sa se imprumute in total 74 miliarde lei (asta in cel mai bun caz)

4. În programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018, necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este aproximativ 74 miliarde de lei, MFP având în vedere atragerea de surse financiare pe piața externă  sub formă de eurobligațiuni în valoare de 4.5-5 mld euro, respectiv 48-50 milioane de lei pe piața internă. Această valoare e însă una previzionată, iar dacă ne uităm la exemplul anului precedent, suma poate fi chiar dublă.

5. NU, nu sunt bani pentru pensii si salarii!

Potrivit raportului și datelor privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, România nu stă foarte bine la gradul de realizare al veniturilor bugetare – acestea sunt la 95.5%. În același timp, pentru cheltuielile de personal, gradul de execuție e de 98.2%, iar pentru cele cu asistența socială de 98.9%.

În același timp, dacă ne uităm la tabelul de mai sus, observăm că ponderea acestor cheltuieli din totalul veniturilor fiscale (adică cam tot ce reușește să colecteze din taxe, impozite, contribuții etc), a ajuns în jurul unui îngrijorător 80%.

Cu toate acestea, afirmația că nu sunt bani pentru pensii și salarii este una parțial falsă, fiind exagerată în absența unor alte informații decât cele publice.

Concluzie

Afirmația cum că nu ar fi bani de pensii și salarii este parțial falsă – o parte dintre argumente sunt adevărate și parțial adevărate, însă datele existente momentan nu arată o iminență a incapacității de plată. Finanțele publice ale României arată îngrijorător, însă a spune că nu există bani pentru pensii și salarii este (încă și sperăm să se mențină) exagerat.