Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În contextul unei noi Ordonanțe de Urgență controversate privind modificările Legilor justiției Florin Iordache susține că OUG nr. 92/2018 este în acord cu observațiile Comisiei de la Veneția.
După promulgarea Legii nr. 242/2018 care conține modificări cu impact major asupra funcționării și desfășurării actului de justiție, se preconizează că adoptarea unei Ordonanțe de Urgență Guvernamentale, ar îndrepta situația, respectând recomandările Comisiei de la Veneția, care au caracter obligatoriu.
Astfel, Florin Iordache declară:
„Sunt câteva chestiuni care vizează mai multe aspecte. Chestiunea cu pensionarea, cu CSM, cu membrii societății civile din CSM și revocarea membrilor CSM, toate se regăsesc în observațiile Comisiei de la Veneția. Corelările legii 303/2004 (privind statutul magistraților – n.r.) și legii 317/2004 (privind CSM – n.r.), la acele numiri și revocări la procurorii șefi de secție erau contrare între cele două legi. Mai sunt și chestiuni care vizează o mai bună funcționare a secției speciale, cât și acel interviu public, în mod transparent”
Dacă sunt vizate aceste aspecte de către Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției și dacă au fost acordate la recomandările prevăzute în acest act.
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției, publicat și transmis României în 13 iulie 2018, este rezultatul preliminar (draft) al Comisiei de la Veneția, ca urmare a cererii oficiale de formulare a unei opinii a Președintelui României, cât și a Comitetului de Monitorizare (parte a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), privind proiectele de modificare a legilor nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Publicarea Raportului preliminar a avut ca justificare urgența problemei dezbătute și are la bază rezultatele raportărilor făcute de către reprezentanții Comisiei de la Veneția din discuțiile purtate cu Președintele României, reprezentanți ale diferitelor partide politice, Ministrul Justiției, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General, Șeful Direcției Naționale Anticorupție, asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, reprezentanții societății civile, cât și consultările cu Biroul Adunării Parlamentului al Consiliului Europei.
Raportul va fi înaintat spre aprobare în varianta finală plenului Comisiei de la Veneția în sesiunea nr. 116 din 19-20 octombrie 2018.
Prezentul raport are caracter specific și se aplică doar în cazul României. Recomandările Comisiei sunt obligatorii, iar prin nerespectarea acestora România riscă inclusiv să fie exclusă din Consiliul Europei.
Limitându-ne la acele aspecte particulare la care Florin Iordache face referire în declarația sa, și nu la recomandările Comisiei de la Veneția în amploarea lor legislativă, pentru a verifica declarația lui Iordache, vom apela la Raportul preliminar privind Legile Justiției al Comisiei de la Veneția, pe următoarele patru aspecte, după cum urmează:
Comisia de la Veneția statuează, în concluzii:
Abandonarea schemei de pensionare anticipată propusă, cu excepția cazului în care se poate constata că nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului.
Justificarea recomandării:
Raportul atrage atenția asupra faptului că noua schemă de pensionare a fost înființată fără un studiu de impact care să evalueze structura personalului din domeniu, care creează un risc real de scădere masivă a personalului magistrat în România.
Comisia de la Veneția evidențiază faptul că modificarea legislației privind intrarea în magistratură, prevede dublarea perioadei de studiu de la 2 ani la 4 ani și perioadei de stagiu de la 1 an la 2 ani. Acest context întârzie și face mai dificil accesul în acest domeniu în timp ce, pe de altă parte, se introduce o schemă de pensionare anticipată generoasă a magistraților activi.
În lipsa unui studiu de impact care să evalueze structura personalului instituțiilor afectate de această modificare, a cărei justificare este o cerere a magistraților, nu este suficient fundamentată și se recomandă a fi abandonată.
Ultima formă a OUG nr. 92/2018 privind modificarea Legii nr. 303/2004 nu abandonează schema de pensionare anticipată prevăzută în Legea nr. 242/2018 , însă se amână intrarea în vigoare, conform legii adoptate, până la data de 1 ianuarie 2020. Practic, această amânare nu îndeplinește recomandarea Comisiei de la Veneția.
OUG nr. 92/2018 nu aduce modificări Legii nr. 242/2018 nici în cazul dublării perioadei de studiu și a perioadei de stagiu, ceea ce înseamnă că nu este luată în considerare nici această recomandare a Comisiei.
Comisia de la Veneția statuează, în concluzii:
Identificarea soluțiilor care să permită participarea mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM aflați în afara sistemului judiciar
Justificarea recomandării:
Raportul preliminar privind recomandările modificărilor aduse Legilor justiției face referire la faptul că atât în versiunea în vigoare a legii reprezentanții societății civile nu au drept de vot în cadrul ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii.
Se pune accent pe faptul că reprezentanții societății civile nu iau parte la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii, și statuează faptul că prevederea paragrafului 65 din Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar nu poate fi considerată îndeplinită atâta timp cât acești reprezentanți dețin un rol atât de limitat.
OUG nr. 92/2018 prevede modificarea articolului 28 alin. (3) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii astfel:
Art. 28 alin. (3)
Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu toate că această reglementare oferă un prim pas spre punerea în acord cu recomandările comisiei, nu oferă o procedură clară în acest sens, lăsând loc de interpretare.
3. Revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
Comisia de la Veneția statuează, în concluzii:
Să se reexamineze, în vederea unei mai bune precizări a acestora, motivele revocării membrilor CSM; să se elimine posibilitatea de a revoca membrii aleși ai CSM prin votul de neîncredere al adunărilor generale ale instanțelor sau parchetelor (inclusiv prin intermediul petiției).
Justificarea recomandării:
Raportul preliminar privind recomandările modificărilor aduse Legilor justiției ia în considerare amendamentele avute în vedere în cazul revocării membrilor CSM, care nu sunt suficient de bine delimitate, lăsând loc de interpretare, motiv pentru care recomandă atât modificări cât și eliminări de prevederi sub acest aspect.
*Justificarea recomandării:
Comisia de la Veneția justifică pe baza textului de lege propus, articolul 55 alineatele (1)-(5) recomandările pe care le oferă. Situațiile prezentate de revocare a membrilor CSM în funcție nu sunt delimitate suficient, astfel:
Deși Comisia de la Veneția atrage atenția asupra articolului 55 alin. (1), evidențiind faptul că lit. a) și b) lasă loc de interpretări nedorite, noua modificare legislativă ia în calcul recomandările Comisiei doar în cazul lit. c), căreia îi aduc noi modificări, astfel:
Art. 55 alin. (1) lit. c)
Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit, sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege.
Comisia pune accent și asupra alineatului (4) ca fiind extrem de nociv, atrăgând atenția asupra pericolelor născute din aplicarea acestuia în lipsa unor ședințe în acest sens și fără a oferi posibilitatea ca membrul Consiliului Superior al Magistraturii în cauză să se adreseze judecătorilor sau procurorilor și să-și apere / să-și exprime poziția, așa cum se prevede într-un astfel de caz.
Conform OUG nr. 92/2018 acest alineat a fost eliminat, prevăzându-se în procedură introducerea ședinței și a posibilității de exprimare a opiniei/ de apărare a membrului Consiliului Superior al Magistraturii vizat în alineatul (3) al art. 55.
În privința revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii acordarea la recomandările Comisiei sunt parțiale, deși modificările pot fi considerate substanțiale, vizând doar unele aspecte prevăzute în recomandări și ignorând altele.
Având în vedere procedura de numire a procurorilor șefi, Comisia de la Veneția face trimitere la Recomandarea nr. 1 din Raportul MCV al Comisiei Europene din 15 Noiembrie 2017, în cadrul căruia se punea accent pe ”introducerea unui sistem robust și independent de numire a procurorilor șefi, pe baza unor criterii clare și transparente, bazându-se pe sprijinul Comisiei de la Veneția”.
Deși acest aspect este luat în considerare, Comisia nu reiterează în mod evident necesitatea transparenței, nu pentru că nu i-ar oferi un loc central, ci pentru că, în contextul amendamentelor, problema cea mai importantă este cu totul alta: întărirea independenței sistemului prin consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în numirea procurorilor, oferind avizului acestuia chiar formă obligatorie, menținerea Președintelui în procedură și echilibrarea puterii decizionale a Ministrului Justiției în acest mod.
Comisia de la Veneția atrage atenția asupra dificultăților și inechităților oferite de reglementarea faptului că Președintele poate refuza o singură dată propunerea Ministrului Justiției, care face numirea să fie decisivă prin propunerea ministrului și slăbește echilibrul puterilor în stat.
Raportat la articolul 54 alin. (11) privind procedura de numire a procurorilor generali, OUG nr. 92/2018, prevede:
Art. 54 alin. (11)
(11) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.
Prin urmare, se ia în considerare doar transparentizarea procedurii, aspect de minim interes în recomandările Comisiei, încălcându-se problemele reale semnalate de Comisie.
Afirmația lui Florin Iordache este parțial falsă. Deși există unele modificări făcute în acord cu Raportul preliminar privind Legile Justiției, în aspectele verificate o mare parte din recomandări sunt făcute doar parțial sau de formă.
După adoptarea unor legi de modificare, cum ar fi Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cât și Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin intermediul cărora se aduc modificări care nu sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția din data de 13 iulie 2018, OUG nr. 92/2018 se presupune a îndrepta aceste aspecte.
Cu toate astea, conform verificării specifice prezentate, nici aspectele vizate de prezenta verificare nu sunt în acord cu recomandările, decât parțial, sau de formă.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.