Ce verificăm?

1. Dacă proiectul ordonanței de urgență privind grațierea, așa cum a fost el publicat spre consultare publică pe site-ul Ministerului Justiției, îi aduce vreun beneficiu lui Liviu Dragnea și

2. Care anume este beneficiul direct al lui Liviu Dragnea în eventualitatea în care proiectul de OUG privind grațierea ar intra în vigoare în forma propusă.

Verificare

1. Se numără Liviu Dragnea printre beneficiarii OUG privind grațierea, în forma propusă de Guvern?

Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fapta prevăzută la articolul 13 din Legea 78/2001, și anume:

„Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”

Fapta pentru care a fost condamnat cu suspendare Liviu Dragnea nu se numără printre excepțiile prevăzute în proiectul ordonanței privind grațierea, la articolul 3.

În plus, din proiectul de OUG supus dezbaterii publice aflăm că, deși principalul lui scop declarat este acela de a reduce populația din sistemul penitenciar, grațierea se aplică și pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, cum este și cazul liderului PSD Liviu Dragnea.

Articolul 5, alin. 2 din proiect spune: (2) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător.

Concluzie intermediară

Liviu Dragnea se numără printre beneficiarii OUG privind grațierea, în forma prezentată de Ministerul Justiției.

2. Ce beneficiu concret îi aduce proiectul lui Liviu Dragnea?

În cazul lui Liviu Dragnea, avantajul direct pe care i l-ar crea această prevedere din ordonanță ar fi scurtarea termenul ce trebuie să treacă până la reabilitarea sa și, implicit, până la momentul la care ar ieși de sub interdicția de a ocupa o funcție în guvern, singura restricție de ordin politic pe care o are în prezent.

Dragnea a fost condamnat, cum spuneam, la doi ani de închisoare cu suspendare. În plus, i s-a impus un termen de încercare de patru ani, care este compus din cei doi ani de pedeapsă suspendată și alți doi ani de „încercare”.

În cazul lui, de la data de 22 aprilie 2016, ziua când a fost condamnat, a început să treacă termenul de încercare de patru ani, la finalul căruia va fi reabilitat. În lipsa oricărei forme de scutire de pedeapsă, Dragnea ar urma să fie reabilitat în data de 22 aprilie 2020. Tot atunci el ar fi eligibil pentru a ocupa o funcție în guvern, în lipsa unei alte condamnări penale.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG privind grațierea în forma propusă de guvern, lui Dragnea i s-ar scădea, conform art 5 indice 2 din actul normativ propus, cei doi ani de pedeapsă din termenul de încercare de patru ani.

În aceste condiții, termenul de încercare ar rămâne astfel de doar doi ani. Modul în care acesta se calculează nu este clar stabilit de legea penală: el poate fi calculat de la data condamnării definitive sau de la data la care se consideră executați, prin trecerea timpului sau prin grațiere, cei doi ani de pedeapsă suspendată condiționat.

În prima dintre variante, Dragnea ar urma să fie reabilitat în 22 aprilie 2018. În cea de-a doua, la doi ani de la ziua intrării în vigoare a ordonanței de grațiere. Dacă OUG ar fi fost adoptată, să spunem, în ședința de guvern din 18 ianuarie 2017, în această a doua variantă de calcul a termenului Dragnea ar fi reabilitat în 18 ianuarie 2019.

Teoretic, însă, în acest caz ar putea opera principiul legii penale mai favorabile, astfel că Dragnea ar putea ajunge să fie reabilitat în 22 aprilie 2018, adică peste un an, trei luni și trei zile, cu doi ani mai devreme decât în cazul în care ordonanța nu ar fi existat.

Conform Codului Penal, reabilitarea este o instituție a dreptului penal care, practic, șterge cazierul. Un condamnat reabilitat este, practic, într-o situație similară cu un om care nu a fost niciodată condamnat.

Concluzie intermediară

Liviu Dragnea ar avea un beneficiu clar, concret, în cazul adoptării OUG de grațiere în forma propusă de Guvern: reabilitarea sa, și, implicit, dreptul de a ocupa o funcție în Executiv, ar veni un an și trei luni sau chiar doi ani mai devreme decât dacă OUG nu ar exista.

Bonus:

Nu în ultimul rând, însuși colegul de partid al ministrului Justiției, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților și liderul grupului PSD din Cameră, Eugen Nicolicea, îl contrazice pe Iordache. Eugen Nicolicea spune și el explicit că ordonanța privind grațierea i se aplică și lui Liviu Dragnea.

Cunoscut jurist al PSD, Nicolicea a declarat: „se aplică grațierea și în cazul lui Liviu Dragnea, dar lumea se agită degeaba. Este o grațiere doar în sensul că el nu mai execută o pedeapsă, dar în dosar îi rămâne condamnarea penală și, conform legii 90/2000, nu va putea fi prim-ministru sau membru al Guvernului”.
Totuși, așa cum am arătat mai sus, și afirmația lui Nicolicea este doar parțial adevărată: grațierea i se aplică lui Dragnea, dar acesta are și beneficii directe; deși rămâne sub interdicția prevăzută de Legea 90/2000, aceasta i se aplică pentru mai puțin timp.

Concluzie

Afirmația lui Florin Iordache este falsă. Liviu Dragnea beneficiază direct de OUG privind grațierea.