Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Plafonarea prețurilor la energie electrică, o măsură intens dezbătută nu numai în România în această perioadă, a fost pusă pusă în practică miercuri, 23 noiembrie 2022, când Camera Deputaților a adoptat proiectul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.
Actul normativ instituie noi praguri de consum aplicabile utilizatorilor casnici, în perioada 1 septembrie 2022 – 31 august 2023. Plafonarea preţului la energia electrică se va aplica doar pentru un consum de maximum 255 kWh/lună. În cazul consumului de energie care depășește acest prag, preţul va fi stabilit de către furnizor.
Astfel, pe fondul unui sezon de iarnă cu facturi mari la curent și gaze, în cadrul unei emisiuni politice, deputatul PSD Gabriel Zetea a încercat să pună această situație pe seama liberalizării pieței energetice:
„Partidul Naţional Liberal este cel care, alături de USR, a liberalizat piaţa de energie, iar apoi nu au vrut să-și recunoască propria greșeală. Fara reglementare, piața efectiv nu mai oferă competitivitate din punct de vedere economic, un trai decent și nici posibilitatea de a plăti facturile consumatorilor casnici”.
Cine a liberalizat piața de energie în România.
Factual a analizat deja o afirmație asemănătoare făcută de George Simion, președintele AUR. Acesta a notat pe Facebook, în 27 ianuarie 2022, “Cât despre facturile la energie: ei au decis asta(liberalizarea). Ei=USR”. Am demonstrat și atunci că afirmația este falsă și decizia de liberalizare a pieței energetice nu a fost una politică.
Liberalizarea pieței de energie este în strânsă legătură cu aderarea României la Uniunea Europeană. Conform dreptului comunitar, statelor membre le revine obligația de a respecta un cadru legislativ comun inclusiv din perspectiva funcționării pieței energetice.
În 1993 au început negocierile oficiale privind aderarea României la UE, în acest sens, Acordul de asociere încheiat de Guvernul Văcăroiu subliniind importanța cooperării „pentru dezvoltarea integrării treptate a pieţelor energiei în Europa.”
În timpul mandatului primului ministru Adrian Năstase, tratativele dintre România și UE au ajuns la final. Prin urmare, capitolul 14 al negocierilor menționează faptul că principalele elemente în domeniul pieței de energie vizează liberalizarea integrală a pieței energiei electrice și gazelor naturale. Cu alte cuvinte, de la acest moment, consumatorii industriali și casnici au avut posibilitatea de a-și alege furnizorul, piața de energie devenind astfel complet concurențială.
Ulterior, în timpul Guvernului Boc, acordurile încheiate în ultimii ani au îmbrăcat o forma unitară, calendarul liberalizării prețurilor fiind aprobat printr-un memorandum de înțelegere în 2012. Aşadar, în conformitate cu prevederile legate, liberalizarea totală a prețurilor la energie, pentru toate tipurile de consumatori, avea în vedere finalul anului 2018. Însă, acest termen a suferit o serie de modificări:
Afirmația lui Gabriel Zetea este falsă. Liberalizarea pieței de energie în România nu este rezultatul unor măsuri adoptate de PNL și USR. Noţiunea de piaţă energetică concurenţială reprezintă una dintre condițiile pe care România a trebuit sa le îndeplinească pentru a deveni stat membru UE, negocierile în acest sens începând cu peste 20 de ani în urmă. La momentul respectiv USR nici măcar nu exista ca formațiune politică.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.