Ce verificăm?

Ce este trecut în PNRR privind ținta de deficit bugetar, de ce s-a ajuns la această prevedere și dacă România este un caz excepțional.

Verificare

Pentru a putea înțelege situația actuală, trebuie să vedem de unde a pornit problema deficitului bugetar în România.

În aprilie 2020, Consiliul European a adoptat o recomandare, în cadrul procedurii de deficit excesiv, prin care a transmis că România trebuie să rezolve problema deficitului până în 2022. Procedura de deficit excesiv este un instrument care are ca scop corectarea nivelurilor excesive de deficit și/sau de datorii în țările UE. 

Prognoza economică pentru primăvara anului 2021 nu indica faptul că România își va corecta deficitul excesiv până la termenul stabilit în recomandarea Consiliului, iar efectele economice ale crizei COVID-19 au dus la o abatere semnificativă de la ipotezele pe baza cărora a fost formulată recomandarea respectivă.

O altă recomandare a fost adoptată pe 18 iunie 2021, când s-a stabilit anul 2024 ca noul termen pentru corectarea deficitului excesiv al României.

În prezent, România este singura țară membră care se află în procedură de deficit excesiv, dar țara noastră risca deja, din 2020, să piardă fonduri europene, dacă nu rezolva problema deficitului. 

Un acord între țările UE, Pactul de Stabilitate și Creștere, a setat câteva reguli fiscale, iar printre cele mai importante se numără și regula deficitului bugetar. O țară se conformează dacă deficitul bugetar nu depășește 3% din PIB. În cazul în care acesta este mai mare, abaterea trebuie să fie de maxim 0,5% din PIB și este limitată la o perioadă de un an. Dacă aceste lucruri nu se respectă, poate fi lansată procedura de deficit excesiv.

Cu toate acestea, în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, în Pactul de Stabilitate și Creștere a fost adăugată o clauză care prevedea o abatere temporară de la cerințele bugetare care se aplicau în mod normal în UE. Însă, la sfârșitul anului 2023, aceasta va fi dezactivată, motiv pentru care România riscă sancțiuni dacă nu își corectează deficitul.

Ca România să poată intra în normalitate până la noul termen, anul 2024, Consiliul European a stabilit, în 2021, că ar trebui să atingă o țintă de deficit public de 8,0% din PIB în 2021, de 6,2% din PIB în 2022, de 4,4% din PIB în 2023 și de 2,9% din PIB în 2024. Tot atunci, Consiliul a precizat că „Mecanismul de redresare și reziliență poate oferi României o oportunitate de a-și îmbunătăți poziția bugetară, sprijinind în același timp creșterea și crearea de locuri de muncă”.

De asemenea, în Regulamentul de implementare a planurilor de redresare și reziliență, la articolul 10, se menționează că angajamentele și plățile în cadrul acestui instrument european pot fi suspendate, în cazul în care Consiliul decide că un stat membru nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv. Se mai precizează și că „se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plățile se suspendă numai atunci când se solicită o acțiune imediată și în cazul unei nerespectări semnificative”.

Aceeași prevedere o regăsim și în regulamentul UE privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și alte fonduri europene. 

În PNRR, aprobat de CE în octombrie 2021, la partea de reformă fiscală și a sistemului de pensii, este descrisă situația României – care se afla deja în procedură de deficit excesiv – și că revenirea deficitului sub 3% din PIB este stabilită pentru anul 2024. Cu toate acestea, nu se menționează ținta specifică de 4,4% pentru 2023, dar se menționează că România are o țintă de deficit bugetar care este prevăzută și în Tratatul de la Maastricht, document care stă la baza Uniunii Europene.

Într-un document din mai 2023 al Comisiei Europene despre situația României, din cadrul exercițiului Semestrul European, se arată că țara noastră continuă să experimenteze dezechilibre economice și că deficitul bugetar a rămas ridicat în 2022, la 6,2% din PIB. Din această cauză, România trebuie să ia măsuri, inclusiv în PNRR și prin alte proiecte din fonduri europene: „Activitatea ar trebui să fie susținută de investiții și reforme majore incluse în planul de redresare și reziliență (PNRR) și alte proiecte finanțate de UE, în special în cadrul fondurilor politicii de coeziune”.

Corectarea deficitului excesiv nu este o țintă legată doar de PNRR, ci a devenit o țintă generală a României ca stat membru al UE. Ea este prevăzută și în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021-2023 a Guvernului. 

Deși România este singura țară în procedura de deficit excesiv în prezent, toate celelalte țări membre se aflau, la un moment dat, în această situație în anii precedenți și riscau aceleași sancțiuni pe care țara noastră le riscă în prezent, privind absorbția fondurilor europene.

Concluzie

Declarația lui Gabriel Zetea este falsă. Respectarea țintei de deficit bugetar a fost direct legată de absorbția fondurilor europene de regulamentele UE din momentul în care România a intrat în procedura de deficit excesiv (PDE), nu de când a fost dezvoltat Planul Național de Redresare și Reziliență. România este singura țară din UE care riscă să piardă bani din PNRR sau alte tipuri de fonduri europene din cauza deficitului, fiindcă doar România se află în prezent în PDE, însă aceeași soartă ar avea orice alt stat membru al UE aflat într-o situație similară.  

*Foto copertă: cdep.ro