În urma numirii Timișoarei drept capitală culturală europeană pentru anul 2021, primarul general al municipiului București, Gabriela Firea, a comentat:
Am fost de la început conștientă că Bucureștiul nu are prima șansă în această competiție pentru titlul de Capitală Europeană pentru anul 2021.
Dacă vă uitați la orașele care au purtat acest titlu în ultimul deceniu, dar și mai în spate, veți vedea că foarte puține dintre câștigătoare erau și capitale administrative în statele pe care le reprezentau.
Evident, strategia Uniunii Europene în această chestiune este de a sprijini anumite regiuni mai dezavantajate sa intre în circuitul cultural european. Deci era evident ca prima opțiune a celor care analizează astfel de dosare e spre oraşele mai mici, care nu au avantajele pe care le are Bucureștiul în ceea ce privește infrastructura, programele culturale sau pontențialul turistic.
Câte capitale administrative au avut titlul de capitale culturale europene și dacă regiunile dezavantajate reprezintă o prioritate pentru alegerea acestora.
Pe site-ul Comisiei Europene, găsim explicații cu privire la conceptul de capitală europeană. Astfel:
click pe imagine pentru varianta full-size
Vom face o analiză asupra tuturor celor 54 orașe (în fapt 53, Luxembourg deținând această funcție de 2 ori) care au fost de-a lungul timpului capitale europene, după cum urmează:
Declarația Gabrielei Firea este parțial falsă. Deși în ultimul deceniu au fost mai puține capitale administrative (4/30), pe toată perioada proiectului, 31% au fost și capitale administrative. Mai mult, analizând istoricul capitalelor culturale europene, nu se observă o înclinare în desemnarea acelora mai dezavantajate. De asemenea, printre obiectivele conceptului de capitală culturală europeană nu se specifică un asemenea criteriu.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.