Ce verificăm?

Dacă Grațiela Gavrilescu era acum cinci ani în poziții publice din care să aibă pârghiile necesare pentru a rezolva problema managementului deșeurilor la nivel național sau la nivel județean.

Verificare

E esențial să începem prin a spune că România nu și-a îndeplinit angajamentele luate încă din faza de aderare la Uniunea Europeană pe problema deșeurilor. În aceste condiții, în luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană a chemat statul român în fața Curții de Justiție de la Luxemburg, în cadrul uneia dintre cele patru proceduri de infringement deschise împotriva României pe acest subiect.

Simplificat abrupt, statul român ar fi trebuit încă de-acum mulți ani să închidă 68 de depozite de deșeuri neconforme. În locul lor, la nivelul întregii țări ar fi trebuit să apară 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID-uri), toate contractate în exercițiul financiar aferent Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) 2007-2013.

România a reușit să aloce finanțare doar pentru 14 astfel de SMID-uri în timp util, restul fiind „fazate” și prinse în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), urmașul POS Mediu, așa cum reiese dintr-un interviu acordat de fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea. Aceste 32 de SMID-uri ar urma să stea la baza Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, document ce ar fi trebuit întocmit până la sfârșitul anului trecut..

Revenind, discuția mai largă din care am extras schimbul de replici de mai sus se desfășura în contextul în care Grațiela Leocadia Gavrilescu, vicepremier și ministru al Mediului în Cabinetul Tudose, lăuda mecanismul de management al deșeurilor din Bistrița Năsăud și răspundea criticilor la adresa performanțelor acestuia cu îndemnuri la optimism.

Replica dată de unul dintre jurnaliști, aceea că „trebuia acum cinci ani să fim optimiști”, se referă, în mod evident, nu atât la un termen exact de cinci ani, cât la faptul că problema trenează de ani de zile.

În acest context, vom verifica ce poziții publice a ocupat în ultimii ani omul politic Grațiela Leocadia Gavrilescu.

Din CV-ul ei, postat pe site-ul Camerei Deputaților, aflăm că se află la cel de-al patrulea mandat de deputat, iar în perioada decembrie 2014-noiembrie 2015 a fost chiar ministru al Mediului.

În calitate de ministru al Mediului, în această perioadă Gavrilescu a fost responsabilă de întocmirea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, împreună cu Eugen Orlando Teodorovici și Marius Nica, cei doi foști titulari ai portofoliului în perioada în care Gavrilescu era la Mediu. Licitația pentru contractul de elaborare a acestui plan s-a întins până în primăvara anului trecut, astfel că termenul-limită a fost depășit.

Ca deputat, în legislatura 2008-2012, Grațiela Leocadia Gavrilescu a făcut parte din Comisia permanentă pentru sănătate și familie. Tot în aceeași comisie a fost și în legislatura 2012-2016.

Chiar și așa, din fișa de deputat aflăm că, încă din mandatul început în 2008, Gavrilescu era preocupată și de chestiunile de mediu. Ea a adresat în scris o serie de intrebări și interpelări către miniștri, cele mai multe pe domeniul sanitar, dar și câteva pe chestiuni ce țin de politica de mediu, două dintre ele vizând amenajarea unei pârtii de schi la Sinaia sau acordul de mediu pentru aceasta.

Preocupările sale pentru mediu s-au manifestat și prin asumarea, ca inițiator, în mandatul 2008- 2012, a unui proiect de lege pentru creșterea suprafeței de spații verzi în localități, prin amenajarea de parcuri, sau a altuia privind banii Administrației Fondului pentru Mediu.

Nimic însă pe tema deșeurilor.

Și în mandatul 2012-2016, Grațiela Gavrilescu a adresat Guvernului două întrebări pe chestiuni cu legătură cu mediul, ambele vizând regularizarea unor cursuri de apă din Prahova. Între proiectele de lege inițiate de ea în acești patru ani găsim unul singur pe chestiuni legate de protecția mediului, referitor la sancțiunile pentru tăierile ilegale de păduri.

Din nou, nimic despre deșeuri.

Concluzie

Grațiela Leocadia Gavrilescu a fost ministru al Mediului, într-o perioadă în care problema deșeurilor ar fi putut fi în mod cert mai bine gestionată la nivel central și local, pentru a evita situația actuală, cu patru proceduri de infringement deschise pe această temă. Totodată, din 2004 și până acum, Grațiela Gavrilescu a fost în permanență în Parlament, în ultimii ani chiar „la putere”, iar preocupările sale au atins și chestiuni de mediu, însă nu și problematica deșeurilor.

Cu toate acestea, însă, este imposibil de verificat declarația punctuală referitoare la faptul că Grațiela Leocadia Gavrilescu nu a avut „acum cinci ani” mecanismele necesare influențării deciziilor în ceea ce privește problema gestionării deșeurilor. În mod cert le-a avut acum aproape trei ani, timp de un an, cât a fost ministru al Mediului, însă responsabilitatea atunci era împărțită între titularul portofoliului de Mediu și cel al Fondurilor Europene, cu atribuții distincte dar care depindeau unele de altele.

În același timp, este imposibil de spus că un deputat avea sau nu avea pârghiile necesare pentru a influența decizia în chestiunea deșeurilor, chiar dacă partidul ei a fost și reprezentat în Guvern, dar și în opoziție în această lungă perioadă. În teorie, parlamentarii au mijloace de a influența deciziile Cabinetului, dar în practică acestea sunt complet dependente de alianțele politice de moment.

Astfel, verdictul privind afirmația Grațielei Leocadia Gavrilescu este „imposibil de verificat”.