Ce verificăm?

Care-i situația la Băile Tușnad? Afectează încălzirea globală comportamentul urșilor din zonă? De ce există o prezență atât de masivă a urșilor aici? Au existat și incidente precedente? Nu a gestionat guvernarea tehnocrată în niciun vreun fel problema urșilor în România?

Verificare

Pornim verificare uitându-ne la datele oficiale.

În perioada 2010-2014,  în cadrul proiectului LifeUrsus – finanțat de Comisia Europeană și Ministerul Mediului – implementat de Agentia pentru Protecția Mediului Vrancea alături de Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și Covasna, precum și de alte două asociații pentru protecția mediului, există documente care relevă date despre urșii din România, inclusiv despre cei din zona Tușnad. De pildă, dintr-un raport al proiectului aflăm următoarele:

„Prezența urșilor gunoieri este  problemă veche în Băile Tușnad. Fenomenul este mai vechi de 20 de ani din cauză că orașul este aproape de pădure. De asemenea, zona împădurită are rol de coridor de trecere pentru mamifere. În acest context, prezența urșilor în zonă este inevitabilă.

Problema apare în zonele cu gunoaie care au un sistem superficial de protecție. După ce s-a închis groapa de gunoi a orașului, o parte dintre urși s-au îndreptat către coșurile de gunoi din oraș. De asemenea au fost observați urși în grădinile localnicilor.”

Experții proiectului au monitorizat timp de trei zile zona și au identificat două femele cu pui și un urs tânăr în zone diferite ale orașului. În timpul monitorizării, a fost ridicat gunoiul din coșuri, dar frecvența urșilor a rămas aceeași. Cercetătorii au cerut Ministerului Mediului capturarea puilor de urs, dar nu a fost aprobată din cauza unei probleme de relocare a femelelor.

Dintr-un alt raport din cadrul aceluiași proiect, mai aflam că în perioada 2007-2013 au fost cinci incidente în care au fost implicați urși la Băile Tușnad.

Unul dintre rapoartele științifice face referire la influența schimbărilor climatice asupra somnului de iarnă a ursului brun și se bazează pe monitorizarea video a mai multor bârloguri din două locații.

Din document aflăm că:

„Unii urşi pot rămâne activi tot timpul anului în condiţiile în care gasesc hrană suficientă. Acest comportament poate fi determinat și de existenta în apropierea home-range-lui a unei surse de hrană continuă, abundentă și facil de obținut (deșeuri menajere, resturi alimentare la puncte de colectare sau rampe de gunoi, puncte de hrănire susținute de managementul cinegetic)”

„Nu a fost constatată o relație directă intre fenomenele extreme generate pe fondul schimbărilor climatice și comportamentul urșilor pe durata somnului de iarnă. Deși inițial s-a plecat de la ipoteza că iernile mai blânde pot genera o schimbare comportamentală însoțită de o depreciere a statusului biologic al femelelor gestante, nu au fost înregistrate date care să confirme acestă supoziție.”

Noi nu am reușit să identificăm alte studii care să facă referire la felul în care afectează schimbările climatice comportamentul urșilor în România.

Într-adevăr, există o problemă majoră cu populația de urși polari, afectată major de fenomenul încălzirii globale și există și studii științifice în acest sens. Orișicum, nu e cazul României, care nu găzduiește pe teritoriul său urși polari.

Mai departe, un alt studiu din proiectul LifeUrsus arată că, da, aspectele subiective invocate de ministrul Mediului pot reprezenta cauze ale generării conflictelor om-urs.

Problema tehnocrată

În septembrie 2016, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor – condus la acea vreme de ministrul tehnocrat Cristina Pașca-Palmer – a supus dezbaterii publice un ordin pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor de urs, lup și pisică sălbatică. Intrat în vigoare, documentul ar fi dat liber la împușcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate în toată Europa.

Doar că studiul care a fundamentat ordinul de ministru a fost contestat de mai multe organizații de mediu și în final respins de forul științific al Academiei Române. Astfel că derogarea, adică împușcarea urșilor și a altor animale sălbatice, a fost suspendată.

Studiul care a stat la baza ordinului de ministru nu a fost făcut public, iar ONG-urile din domeniu susțineau atunci că cifrele estimate oficial în privința animalelor sălbatice erau supraevaluate tocmai pentru a da liber la vânătoare.

Nu este foarte clar ce măsuri au luat guvernele de dinainte de 2016, dar cert este că și înainte ca guvernul tehnocrat să fie instalat în funcție, urșii de la Băile Tușnad intrau în casele oamenilor, conform agenției de presă Mediafax.

2017

Tehnocrații pleacă de la guvernare, dar urșii nu pleacă din Băile Tușnad. În 6 iunie 2017, Albert Tibor, primarul din localitate, cerea ajutorul Gărzii de Mediu și  declara pentru Europa FM:

„Trebuie știut că Băile Tușnad se află între păduri și vin, zilnic; undeva între 10-12 bucăți (de urși) ne vizitează stațiunea. Noi am îngrădit coșurile de gunoi. Ursul nu poate să intre în containere, am adus niște containere anti-urși, nu primește de acolo mâncare și din cauza asta umblă prin oraș”.

Este demn de menționat că Grațiela Leocanida Gavrilescu este la cârma ministerului Mediului din martie 2017, supraviețuind și în guvernul Grindeanu, și în guvernul Tudose și în guvernul actual. De asemenea, mandatul ei se extinde peste 400 de zile și problema urșilor există în continuare.

Concluzie

Afirmația Grațielei Gavrilescu este parțial falsă pentru că, deși folosește unele informații corecte factual în privința motivelor pentru care urșii tot apar în regiunea Băilor Tușnad, aceasta nu demonstrează în niciun fel că acestea ar fi din vina guvernării tehnocrate. Mai mult, și aceasta a petrecut 400 de zile la guvernare (precum predecesoarea sa tehnocrată) și problema urșilor încă există.