Ce verificăm?

Situația dosarelor pe consum și trafic de droguri.

Verificare

Clasarea (art. 315, Codul de Procedură Penală) este dispusă de un procuror când acesta constată că nu poate începe urmărirea penală pentru că nu sunt întrunite condițiile esențiale de fond și formă ale unei sesizări sau când:

a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;

c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea;

d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

e) lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale;

f) a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii;

h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

i) există autoritate de lucru judecat;

j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat

Procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală (art. 318) când nu există un interes public în urmărirea faptei. Interesul public se analizează în raport cu:

a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;

b) modul și mijloacele de săvârșire a faptei;

c) scopul urmărit;

d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;

e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;

f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;

g) existența unei disproporțiise vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.

De asemenea, prin rechizitoriu (articolul 327), procurorul dispune trimiterea în judecată a unei persoane când, din urmărirea penală, rezultă că fapta există.

În cazul deciziilor de clasare și renunțare la urmărire penală, inculpații/suspecții nu ajung în fața unui judecător, aceste soluții fiind dispuse de către procuror.

Astfel, instanțele nu pot să fie blocate cu dosare pentru consum care se clasează, cum menționează premierul în afirmația sa.

Ce spune statistica

Factual.ro a solicitat informații de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) privind situația dosarelor pe consum și trafic de droguri.

Însă instituția ne-a transmis că, pentru perioada 2018-2023, s-au întocmit dosare pe baza a două legi:

1. legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
2. legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

După ce am primit acest răspuns de la DIICOT, am solicitat din nou instituției să ne transmită, separat, numărul dosarelor pe trafic de droguri și numărul dosarelor pe consum. Procurorii ne-au răspuns că nu pot să ne transmită alte date decât cele de mai sus.

Concluzie

Afirmația lui Marcel Ciolacu este imposibil de verificat pentru că nu există date defalcate pe consum de droguri și trafic de droguri. Totuși, premierul nu pare să facă distincția între două etape: cea de urmărire penală și cea de trimitere în judecată. Clasările dosarelor penale sunt dispuse doar de procurori.