Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-o declarație de presă, purtătorul de cuvânt al PNL – Ionel Dancă, afirmă, în startul comunicatului, că „tripleta Vâlcov – Teodorovici – Mişa” pune în pericol plata salariilor şi pensiilor (…) și că datele oficiale la 7 luni confirmă că Guvernul a făcut „un buget prost încă de la început şi de aceea are nevoie de o rectificare bugetară”.
În susținerea afirmațiilor de mai sus, Ionel Dancă aduce mai multe argumente pe care le vom analiza în rândurile ce urmează:
„Execuţia bugetară după şapte luni de guvernare Dragnea-Dăncilă arată că situaţia finanţelor publice se îndreaptă spre un dezastru bugetar. Veniturile fiscale sunt la cel mai mic nivel ca pondere în PIB de la perioada de criză economică din 2010 încoace, coborând la minim record de 8,6%! Nivelul veniturilor în PIB colectate de ANAF sunt mai mici şi decât în 2017, când reprezentau 9,4% din PIB. Iar după toată tevatura cu transferul contribuţiilor sociale la angajat, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale ca pondere în PIB au crescut cu mai puţin de un procent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, veniturile fiscale plus încasările din contribuţiile de asigurări sociale însumează 14,5% din PIB, fiind cele mai mici de dinainte de 2010 până în prezent. Gestiunea proastă a finanţelor publice de către tripleta Vâlcov – Teodorovici – Mişa pune în pericol plata salariilor şi pensiilor, pentru că procentul în PIB al veniturilor fiscale şi al contribuţiilor sociale nu ţine pasul cu creşterea cheltuielilor cu personalul şi asistenţa socială care au urcat la peste 11,4% din PIB, cel mai mare nivel din 2011 până în prezent. Adică aproape 80% din veniturile statului sunt pentru cheltuieli de personal şi asistenţă socială. (…) Tripleta de incompetenţi Vâlcov – Teodorovici – Mişa trebuie să explice cum a reuşit într-o perioadă de creştere economică să producă un dezastru bugetar cu cele mai mici venituri fiscale, cele mai mari cheltuieli sociale, cele mai mici investiţii şi cu cel mai mare deficit bugetar de la perioada de criză”
Verificăm datele avansate în ceea ce privește starea finanțelor publice pentru primele șapte luni ale anului 2018.
Veniturile fiscale sunt la cel mai mic nivel ca pondere în PIB de la perioada de criză economică din 2010 încoace, coborând la minim record de 8,6%! Nivelul veniturilor în PIB colectate de ANAF sunt mai mici şi decât în 2017, când reprezentau 9,4% din PIB
Pentru a vedea nivelul veniturilor fiscale (impozitele directe și impozitele indirecte colectate de către stat de la persoane fizice și juridice cu titlu obligatoriu și stabilite prin lege) am consultat pagina Ministerului de finanțe, urmărind evoluția încasărilor din primele șapte luni ale anului în perioada 2010-2018:
Într-adevăr, ponderea veniturilor fiscale din PIB în primele șapte luni ale anului este la cel mai mic nivel din ultimii ani (8.6%) și trebuie specificat și faptul că acest trend pare să fi început încă din 2017, când a fost înregistrat un minim de 9.4% (în toți ceilalți ani, veniturile fiscale reprezentau peste 10% din PIB).
Veniturile fiscale plus încasările din contribuţiile de asigurări sociale însumează 14,5% din PIB, fiind cele mai mici de dinainte de 2010 până în prezent;
Situația veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale. Conform execuțiilor bugetare pentru primele șapte luni ale anului în perioada 2010-2018, situația încasărilor ca procent din PIB arată astfel:
Într-adevăr, veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale au fost de 14.5% din PIB în 2018, fiind mai mici ca în toți ceilalți ani din 2010 până acum, cu excepția anului 2017 când au fost chiar mai mici (respectiv 14.1% din PIB).
Creşterea cheltuielilor cu personalul şi asistenţa socială care au urcat la peste 11,4% din PIB, cel mai mare nivel din 2011 până în prezent. Adică aproape 80% din veniturile statului sunt pentru cheltuieli de personal şi asistenţă socială;
Dacă ne uităm la fel, la evoluția cheltuielilor bugetare pentru prime șapte luni ale anului în ultimii ani, observăm următoarea execuție pe capitolele dedicate cheltuielilor de personal și cu asistența socială, în comparație cu veniturile statului:
Într-adevăr, 11.4% din PIB a fost cheltuit pentru personal și asistență socială în primele șapte luni ale anului 2018. Acestea reprezintă un procent mare din totalul veniturilor, dar nu e aproape de 80%, ci 67.14%.
De asemenea, Ionel Dancă are dreptate în ceea ce privește faptul că este cel mai ridicat procent din 2011 până acum.
Avem o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru că România se împrumută la costuri chiar mai mari decât s-a împrumutat Grecia în perioadă de criză, dobânda la obligaţiunile pe termen lung ale României ajungând la peste 5%;
România a devenit într-adevăr statul cu cele mai mari dobânzi aplicate împrumuturilor guvernamentale, depășind Grecia în ultimele două luni de raportare. Mai multe detalii aici.
În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, acestea au crescut cu 20%, după cum arată execuția bugetară pe primele șapte luni și comparația cu perioada similară din 2017.
Guvernul României au produs cel mai mare deficit bugetar de la criza din 2011 până în prezent, ceea ce înseamnă o gaură bugetară de aproape 12 miliarde de lei.
Evoluția deficitului bugetar în primele șapte luni ale anului, pe ultimii ani arată astfel:
Deficitul bugetar pe primele șapte luni este într-adevăr cel mai mare din ultimii ani – în termeni nominali, diferența între venituri și cheltuieli este de -11.9 miliarde de lei. Ca procent din PIB, deficitul pe primele șapte luni este -1.26%, adică la un nivel ce nu a mai fost atins din 2011 (când era -1.96% PIB).
Într-o perioadă de creştere economică (…) să producă un dezastru bugetar cu cele mai mici venituri fiscale, cele mai mari cheltuieli sociale, cele mai mici investiţii şi cu cel mai mare deficit bugetar de la perioada de criză;
Trăgând liniile și adunând, dacă e să comparăm datele privind execuția bugetară în primele șapte luni din 2018 cu perioada similară a anilor precedenți, observăm următoarea situație în ceea ce privește evoluția veniturilor fiscale, cheltuielilor sociale, investițiilor și deficitului bugetar ca procent din PIB (nu comparăm ce se întâmplă în termeni nominali pentru că, între timp, există influențe precum cursul de schimb sau inflația):
Afirmațiile și datele avansate de Ionel Dancă sunt parțial adevărate – da, finanțele publice se află, din perspectiva unor indicatori, într-o situație similară celei din anii de criză, însă Ionel Dancă folosește, pe alocuri, date aproximative sau ani de referință diferiți (câteodată compară cu anul 2010, alte dăți cu 2011).
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.