Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Răspunzând unei declarații a guvernatorului BNR potrivit căruia, dacă nu ar fi fost modificările fiscale, inflația ar fi fost puțin peste 2%, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a făcut următoarele declaraţii despre inflaţie, după şedinţa Comisiei de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor:
Suntem într-o tendință regională din acest punct de vedere [n.r. – creșterea inflației]. O tendință regională poate influența costul prețurilor din economie, e un factor care influențează inflația. Sunt mai multe elemente din acest punct de vedere, acestea sunt câteva dintre ele. Trebuie să țineți cont foarte mult și de tendința în care se află Europa. Vorbim de o inflație în creștere la nivelul Europei.
Care este situaţia la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, ca să vedem dacă există sau nu tendința despre care vorbește Ionuț Mișa.
Atunci când vorbim despre inflaţie, indicatorul pe care îl urmărim de fapt este rata indicelui preţurilor de consum (IPC), după cum se poate observa şi în comunicatul dedicat al INS, care prezintă şi varianta armonizată a indicelui (IAPC).
La nivelul Uniunii Europene, aşa cum este precizat şi pe site-ul Eurostat, este folosit IAPC (HICP, harmonized indices of consumer prices). Cele mai recente date pentru toate statele membre sunt din octombrie 2017. Pentru a observa o tendinţă la nivel regional, am centralizat datele Eurostat din octombrie 2016 până în prezent:
Al doilea tabel interactiv reflectă tendinţa IACP la nivel regional; se pot observa următoarele:
Media UE28: o uşoară scădere, după ce a înregistrat o creştere în vară.
Sesizăm că, într-adevăr, mai multe state din regiune (patru) înregistrează creşteri ale IACP, aşadar putem vorbi despre existenţa unei tendințe. Totuşi, diagrama de mai sus arată că, la nivelul României, se înregistrează o creştere mai bruscă decât în cazul altor state.
În plus, media europeană este într-o uşoară scădere, iar, procentual vorbind, se situează sub cifrele aferente României (1,7% pentru UE, faţă de 2% România, în octombrie).
Din comunicatul INS putem observa şi evoluţia înregistrată de IPC/IAPC în ultimele 12 luni: creştere aproape continuă, întreruptă doar de o mică scădere în perioada iulie-august; creştere accentuată începând din luna august, înregistrând o creştere de două puncte până în prezent. Astfel, datele aferente lunii noiembrie indică o valoare a IPC de 3,2% (faţă de -0,7% în noiembrie 2016 şi 1,2% în august 2017) şi de 2,6% pentru IAPC (în comparaţie cu -0,2% în noiembrie 2016 şi 0,6% în august 2017).
Afirmaţia lui Ionuţ Mişa este parţial falsă. În primul rând, media UE28 pe ultimul an este într-o ușoară scădere. Există într-adevăr, dar doar în unele țări din regiune, un trend de creștere, însă România iese vizibil din trend, printr-o creştere mult mai accentuată într-un interval scurt de timp (dacă ne uităm la ultimele patru luni). O astfel de creștere accentuată nu poate fi, deci, pusă doar pe seama tendinței regionale și trebuie căutate alte explicații.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.