Ce verificăm?

Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen și dacă România le îndeplinea încă din 2011.

Verificare

Spațiul Schengen înseamnă o zonă în care 26 de țări europene și-au desființat frontierele interne, pentru circulația liberă și nerestricționată a persoanelor, în armonie cu regulile comune de control al frontierelor externe și de combatere a criminalității prin consolidarea sistemului judiciar comun și a cooperării polițienești. Între țările din spațiul Schengen se poate circula liber, fără opriri în graniță pentru controale.

Conform Comisiei Europene, spațiul Schengen garantează libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, împreună cu cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE. Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale. Schengen susține această libertate printr-o facilitate în plus: le permite cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră.

Astăzi, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României. Cu toate acestea, Bulgaria, Croația și România sunt în prezent în curs de aderare la spațiul Schengen și aplică acquis-ul Schengen în mare măsură. 

În plus, și unele state din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – s-au alăturat spațiului Schengen.

Prevederile Schengen elimină controalele la frontierele interne ale UE, oferind în același timp un set unic de reguli pentru controalele la frontierele externe aplicabile celor care intră în spațiul Schengen pentru o perioadă scurtă de timp (până la 90 de zile).

Aderarea la spațiul Schengen nu este doar o decizie politică a statului care a aderat. Țările trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile:

• să aplice setul comun de reguli Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”), de exemplu în ceea ce privește controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene (aeroporturi), eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;
• să-și asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme;
• să coopereze eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, odată ce controalele la frontieră între țările Schengen sunt abolite.

Țările solicitante sunt supuse unei „evaluări Schengen” înainte de a se alătura spațiului Schengen și, ulterior, periodic pentru a asigura aplicarea corectă a legislației.

Sursa foto: schengenvisainfo.com

Într-o verificare anterioară a factual.ro, cu o declarație similară făcută de premierul de la acea vreme (2019), Viorica Dăncilă, am arătat că Parlamentul European are votul final cu privire la aderarea unor state noi în spațiul Schengen, care trebuie acordat în unanimitatea statelor membre. 

Scurt istoric al parcursului României în Schengen

În 2011, Parlamentul European a adoptat draftul de raport al Consiliului Europei prin care s-a stabilit că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen. Totuși, un amendament ulterior adoptat menționează că „Fiecare stat membru în cauză trebuie să informeze în scris Parlamentul European și Consiliul, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, cu privire la îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoartele de evaluare și care se referă la măsurile care mai trebuie implementate”.

În expunerea de motive (concluziile privind România) înaintată Parlamentului European ca urmare a vizitei de evaluare în România, se arată:

• Frontiere aeriene: există în general o autoritate publică bine structurată care efectuează gestionarea frontierelor, o bună competență profesională în cadrul polițiștilor și agenților de frontieră și o cunoaștere satisfăcătoare a cerințelor Codului Frontierelor Schengen. A fost necesară o revizuire, dar deficiențele detectate au fost remediate (răspunderea transportatorilor, infrastructura disponibilă pentru separarea pasagerilor Schengen de pasagerii non-Schengen, deficiențe minore ale echipamentelor).
• Frontierele maritime: există un nivel bun de cooperare și comunicare, o bună conștientizare a situației și capacitate de reacție și un nivel bun de analiză a riscurilor. Au fost remediate deficiențele detectate în ceea ce privește răspunderea transportatorilor, efectuarea controalelor la frontieră și instruirea.
• Frontiere terestre: nivel bun de controale la frontieră, o abordare generală profesionistă tactică și operațională în supravegherea frontierei. Infrastructura disponibilă și nivelul de personal la fața locului s-au dovedit a fi suficiente. Neajunsurile minore detectate au fost abordate corespunzător în procesul de urmărire, iar recomandările sunt în mare parte implementate (efectuarea controalelor la frontieră, disponibilitatea echipamentelor în linia 1 și a 2-a, creșterea numărului de inspecții inopinate ca modalitate de combatere a corupției). Cele 2 Posturi de Control de Frontieră care au necesitat o revizuire sunt acum pe deplin operaționale și echipate conform recomandărilor relevante; de asemenea, deficiențele în echipamentele de supraveghere a frontierelor au fost remediate în mod corespunzător.

Concluziile raportului sunt că „în acest moment [n. red.: 2011], atât România, cât și Bulgaria au dovedit că sunt suficient de pregătite pentru a aplica toate prevederile acquis-ului Schengen într-o manieră satisfăcătoare”.

Tot în 2011, aderarea României și a Bulgariei a fost respinsă din cauza problemelor legate de corupție. La vot s-au opus Olanda și Finlanda.

Un an mai târziu, în 2012, deși era preconizată intrarea României în Schengen, celor două țări contestatare de mai sus li s-a alăturat și Germania, motivând vag că nu susțin aderarea, deoarece nici România și nici Bulgaria „nu sunt pregătite”.

Ulterior, în 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat la o întâlnire a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles că Bulgaria și România nu îndeplinesc criteriile pentru a se alătura zonei Schengen: „Există anumite zone de slăbiciune, cum ar fi funcționalitatea sistemului judiciar, care ne împiedică să spunem: desființăm granițele”, a spus Friedrich, avertizând că un val de oameni săraci ar putea migra în Germania în căutarea unor servicii sociale mai bune. Acesta a mai adăugat că trebuie privită întreaga imagine a țării mai ales din perspectiva crimei organizate, a funcționalității sistemului judiciar și a corupției, conform Deutsche Welle.

În 2017, România a primit acces la Sistemul Informațional Schengen, „cel mai utilizat și cel mai mare sistem de schimb de informații pentru securitate și managementul frontierelor din Europa”, conform Comisiei Europene.

Condițiile privind acceptarea în spațiul Shengen, afișate de Comisia Europeană, nu prevăd detalii referitor la situația justiției sau corupția dintr-un stat sau altul.

În 2018, Parlamentul European a votat, în unanimitate, intrarea României și Bulgariei în Schengen, însă decizia trebuie validată în unanimitate și de Consiliul Europei, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

Întregul parcurs al aderării României la Schengen poate fi accesat pe site-ul Parlamentului European.

Concluzie