Klaus Iohannis (Președintele României)
Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de toţi guvernanţii în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Nici măcar 800 de km de autostrăzi nu avem. Noroc că până aici vine una (autostrada Bucureşti-Piteşti - n.r.)
Adevărat
Barometru Factual
Transport
Data verificării: 26.05.2018
www.factual.ro
Sursa afirmației: Agerpres

Context

„Din păcate, în domeniul infrastructurii planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanţii noştri: pe hârtie, frumos colorate, proiecte strategice şi cu alte promisiuni. Eu cred că, dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de toţi guvernanţii în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Nici măcar 800 de km de autostrăzi nu avem. Noroc că până aici vine una (autostrada Bucureşti-Piteşti – n.r.)”, a afirmat preşedintele.

Ce verificăm?

Promisiunile guvernanților privind proiectele de autostradă din anii ’90 până acum în raport cu numărul de kilometri realizați.

Verificare

Începutul

În 1967 a început construirea primei autostrăzi din România, dată în folosință în 1973 – Autostrada București-Pitești. Conform unui studiu al Institutului de Proiectări în Transporturi, actuala IPTANA, (privatizată în 1999 și în insolvență din 2017) România ar fi putut să aibă 3200 km. Pe baza acestui studiu au început, de exemplu, lucrările autostrăzii București – Cernavodă în 1983 (finalizată de guvernul Ponta în 2012). Tot IPTANA a proiectat primul studiu pentru autostrada București-Ploiești (începută în 2012 și aproape de finalizare în 2018).

În 1969, IPTANA previziona actuala autostradă Transilvania și coridorul IV: Constanța – București – Pitești – Sibiu – Deva – Nădlac (sursa aici).

După anii ‘90

Petre Roman

Primul guvern de după revoluție, guvernul Petre Roman (decembrie 1989 – iunie 1990 și iunie 1990-septembrie 1991) promitea, în programul politic „Schița privind strategia înfăptuirii economiei de piață în România” (elaborat, se zice, de peste 1200 de specialiști români și 400 străini), doar modernizarea de drumuri și construirea de autostrăzi

2. Guvernul Văcăroiu

În programul de guvernare prin care i s-a acordat încrederea guvernului Vacăroiu în 1992, se specifica:

„O atenție deosebită se va acorda îmbunătățirii infrastructurii. În acest scop se va urmări modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fizice – autostrăzi (?!?), șosele, puncte de trecere a frontierelor, obiective energetice, telecomunicații etc., organizarea și restructurarea instituțională, integrarea efectivă în structurile europene și mondiale.’’ (sursa)

 

3. Guvernul CDR

În contractul cu România (1996): programul celor două sute de zile al Convenției Democrate Române, se specifica doar faptul că în următoarele 200 de zile vor fi adoptate planuri guvernamentale prin care:

„vor fi pietruite și iluminate drumurile sătești. În următorii 2 ani vor fi executate, cu fonduri provenind de la buget, 30% din lucrări.” (sursa)

 

Din anii ’90, după guvernul Roman și până în 2004, România a avut 8 Prim-miniștri:

  1. Theodor Stolojan (‘91-’92)
  2. Nicolae Văcăroiu (’92-96’)
  3. Victor Ciorbea (’96-’98)
  4. Gavril Dejeu (’98)
  5. Radu Vasile (’98-‘99)
  6. Alexandru Athanasiu (’99)
  7. Mugur Isărescu (’99-’00)
  8. Adrian Năstase (2000-2004)

Au fost tot 8 miniștri ai transporturilor în acest interval:

  1. Burada în ’90
  2. Doru Pană în ‘91
  3. Traian Băsescu cu trei mandate în ‘91, ’96 și ’98 de câte aproximativ doi ani
  4. Paul Teodoru
  5. Aurel Novac
  6. Anton Ionescu
  7. Anca Boagiu
  8. Miron Mitrea.

În toată această perioadă nu a fost discutată sau construită nicio autostradă.

4. Guvernul Năstase

Abia începând cu 2001, apar și primele propuneri de modernizare a drumurilor naționale. Conform programului de guvernare din decembrie 2000 pentru perioada 2001-2004 (guvernul Năstase), se prevedea că în acest cadru (sursa) se vor avea în vedere :

  • reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrăzi, poduri) pentru îmbunătățirea confortului călătorilor, creșterea siguranței acestora și a eficientizării transportului de marfă, mărirea mobilității populaţiei, concomitent cu alinierea sistemului naţional de transport la sistemul european;
  • extinderea finanțărilor internaţionale prin Banca Mondială sau din surse private pentru urgentarea modernizării infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare;
  • Program de reabilitare, construcţii autostrazi și modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV şi IX;
  • Autostrada Bucureşti – Ploiești – Braşov; Autostrada Bucureşti – Constanța și Autostrada Nădlac – Timişoara – Arad.

 

Așadar, a fost nevoie să treacă 14 ani pentru deschiderea primei porțiuni de așa zisă autostradă în România.  2004 a fost anul în care românii au început să circule pe un drum mai degrabă de mare viteză, decât propriu-zis autostradă : București – Fundulea – Lehliu – Drajna, aproximativ 97 de km (sursa: aici).

5. Guvernul Tăriceanu

În programul de guvernare din perioada 2005-2008 (guvernul C.P. Tăriceanu) publicat în decembrie 2004 (sursa), în capitolul Politici rutiere, guvernul promitea:

  • autostrada Nădlac – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța pe coridorul IV-paneuropean
  • autostrada București – Focșani – Albița pe coridorul IX-paneuropean;
  • finalizarea lucrărilor începute: la autostrada București – Brașov – Tg. Mureș – Cluj-Napoca – Oradea – Borș și autostrada București – Constanța;

 

În realitate, la sfârșit de 2008 aveam:

  • 1973: 96 de km București – Pitești
  • 2004: 97 de km – București – Drajna
  • 2006: 54 km – Drajna – Cernavodă 
  • 2007: 13 km – centura Pitești 

Un total de 260 de km din care 96 de km construiți în perioada comunistă.

6. Guvernul Boc

Primul Guvern Boc – 2009-2012, promitea realizarea unui „Pact național – Autostrăzile României” pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi realizate până în 2020 (sursa:aici). Mai mult, își propunea finalizarea a aproximativ 1300 km, plus alte finanțări și studii de fezabilitate:

  • Nădlac – Sibiu, 349 km; Cernavodă – Constanța și centura acesteia, 74 km;
  • Finalizarea București – Comarnic, 110 km; Comarnic – Brașov, 56 km;
  • Ploiești – Buzău – Focșani, 108 km; Focșani – Săbăoani,  140 km;
  • Târgu Mureș – Iași, 300 km;
  • Alexandria – Craiova, 170 km;

 

Realizați au fost însă:

2009: 41 de km pe tronsonul Câmpia Turzii – Gilău

2010:

  • 18 km – centură Sibiu
  • 10 km Câmpia Turzii – Gilău

2011:

  • 32 km Arad – Timișoara
  • 14 km Medgidia – Constanța
  • 8 km centură Constanța
  • 14 km București – Ploiești

2012:

  • 12 km ocolire Arad
  • 9 km Timișoara – Lugoj
  • 15 km Deva – Orăștie
  • 47 km Cernavodă – Medgidia – Constanța + plus centura Constanței;
  • 14 km București – Ploiești.

Un total pe cei 4 ani de guvernare de 234 de km.

7. Guvernul Ponta

Guvernul PSD condus de Victor Viorel Ponta, promitea în programul de guvernare 2013-2016, două mari tronsoane de autostrăzi: București – Brașov și Sibiu – Râmnicu Vâlcea (sursa: aici). Mai mult, se amintește în document că în 2013, România avea puțin peste 500 km de autostradă în operare și 250 km în construcție. De aceea, pe lângă cele două mari proiecte de mai sus, guvernul Ponta își propunea finalizarea autostrăzii Nădlac – București, Transilvania, București – Brașov, București – Ploiești – Focsani – Pașcani, Târgu Mureș – Ungheni, București – Alexandria – Craiova – Timișoara;

 

În perioada 2013 – 2015, au fost însă realizați:

2013:

  • 38 km din Lugoj – Deva
  • 17 km din Deva – Orăștie
  • 60 km din Orăștie – Sibiu
  • 2 km la Constanța;

2014

  • 27 km din Nădlac – Arad
  • 22 km din Orăștie – Sibiu

2015

  • 12 km din Nădlac – Arad
  • 25 km Timișoara – Lugoj
  • 3 km din București – Ploiești.

 

Un total de 206 km.

8. Guvernul Cioloș

Conform datele CNADNR, în 2016 nu s-a construit niciun km de autostradă. Pe de altă parte, vis-a vis de promisiuni, guvernul Cioloș a promis doar „deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport” (sursa: aici).

9. Guvernele PSD din 2017 (Grindeanu și Tudose)

Planul de guvernare – 2017 -2020, guvernele Grindeanu și Tudose propune (sursa: aici):

  • Finalizarea Lugoj – Deva, Sibiu – Pitești, centură București, Constanța – Vama Veche;
  • Finalizarea Autostrăzii Transilvania;
  • Autostrada Est Vest (Montana): Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni și Câmpia Turzii – Tg. Mureș;
  • Autostradă Pitești – Craiova și București – Giurgiu.

La sfârșit de 2017, se finalizaseră 15 km din Lugoj – Deva și 8 km din tronsonul Cluj – Mihăiești. Un total de 23 km.

10. Guvernul Dăncilă

Guvernul actual, Viorica Dăncilă,  a mai adăugat (sursa: aici) prin evidențierea pe diferite tronsoane a unor bucăți de autostradă, precum Ploiești – Comarnic. În mare, este vorba de aceleși propuneri ca în programul precedent. Actualul ministru al Transporturilor, a declarat într-un interviu la TVR în martie anul acesta „pot fi dați în folosință 60 de km de autostradă.” (sursa: aici)

 

În diferitele guvernări din 1990 și până astăzi au fost 23 de miniștri ai transporturilor. La ora actuală, România are (conform CNADNR), 748 de km de autostradă.

Concluzie

Afirmațiile lui Klaus Iohannis sunt adevărate. Guvernanții au promis în programele de guvernare din ultimii 20 de ani sute de kilometri de autostradă. Din păcate,  au fost realizați doar 748 km. China, pe de altă parte, în august 2017 avea peste 130.000 de km, țara cu cei mai mulți km din lume. (sursa: aici)

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.