Ce verificăm?

Dacă deciziile Curții Constituționale și convențiile și reglementările europene susțin că pensia specială este o componentă a independenței magistraților.

Verificare

Magistrații, adică judecătorii și procurorii, au pensiile reglementate prin legea 303/2004, care stabilește un „cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

Legea a fost și modificată recent, printr-o propunere inițiată în 2017 de parlamentari PSD -ALDE.  În votul din Camera Deputaților, PNL și USR s-au opus. Apoi, deși Președintele României și un grup de parlamentari au sesizat Curtea Constituțională, proiectul s-a transformat în Legea 242/2018.

Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri cu privire la chestiuni ce au ținut de pensiile speciale ale magistraților. În 2010, spre exemplu, a stabilit, prin Decizia nr. 873/2010, că eliminarea pensiilor speciale ale magistraților este neconstituțională și că ea „reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale”.

CCR a explicat că:

„Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, abrogarea dispoziţiilor care reglementează pensia de serviciu a judecătorilor contravine art. 124 alin. (3) din Constituţie. (…) Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei. (…) Curtea constată că statutul constituţional al magistraţilor – statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.”

Curtea Constituțională din România a menționat în aceeași decizie și documentele internaționale care susțin aceleași principii:

„Totodată, eliminarea pensiei de serviciu a magistraţilor este contrară exigenţelor actuale cuprinse în documentele internaţionale referitoare la drepturile magistraţilor, în considerarea importanţei rolului acestora în apărarea statului de drept. “Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art. 11 că “durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege” (…) În mod asemănător, “Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor”, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririi preeminenţei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a “Principiilor fundamentale [ale Organizaţiei Naţiunilor Unite] privind independenţa magistraturii”, anterior menţionate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe aceea “de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă“.

Trebuie scos în evidență aici că reglementările internaționale spun că remuneraţia judecătorilor trebuie să fie pe măsura demnităţii profesiei lor, dar nu sugerează că ar trebui ca aceste remunerații să fie unele speciale.

Un proiect PNL depus în 2019 a avut în vedere eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepţia celor militare. PNL a cerut eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale, a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, și inclusiv cea pentru judecători şi procurori. 

Proiectul a fost votat pe 28 ianuarie 2019 în Camera Deputaților și a adoptat cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri.

În 3 februarie, legea a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. 

Concluzie

Afirmația senatorului PNL Laura-Iuliana Scântei este trunchiată. Acesta are dreptate cu privire la deciziile CCR, însă nu se poate spune cu certitudine același lucru în privința reglementărilor europene.