Ce verificăm?

Bugetul Sănătății în 2019 și 2020.

Verificare

„Sănătatea” este un nume generic, pentru ca aici se pot include mai multe capitole bugetare. 

Adică bugetul Ministerului Sănătății (MS), din care se finanțează investițiile în acest sector, dar avem și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), la care contribuie toți asigurații din Romānia. 

Cu fondurile strânse de la asigurați se derulează programele de sănătate, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nu sunt incluse aici investițiile în infrastructura medicală locală, cum ar fi spitalele municipale și județene, care sunt suportate din bugetele orașelor sau județelor, după caz. 

Despre spitale regionale nu poate fi vorba, pentru ca nu s-au făcut. De altfel, acestea au fost un subiect intens dezbătut pe scena politică, motiv de atacuri īntre putere și opoziție. S-au întrecut reciproc în promisiuni, dar adevărul este ca nu au depășit faza unor studii de fezabilitate. 

Nu este clar la ce s-a referit  Olguța Vasilescu atunci când a vorbit, în postarea sa, despre bugetul „Sănătății”. Judecând însă după dimensiunea sumelor vehiculate, deducem că este vorba doar despre o parte și anume bugetul Ministerului Sănătății. 

Prin urmare, vom evalua și vom compara doar această componentă. 

2019

Ministru al Sănătății era Sorina Pintea din partea Partidului Social Democrat. 

Pintea  a vorbit despre un buget „istoric” și a spus într-o conferință de presă, că bugetele cumulate ale Ministerului Sănătății și CNAS au ajuns sa reprezinte 4,84% din PIB. Nu a dat însă cifre absolute. 

În martie 2019, a apărut și legea bugetului de stat care a stabilit și banii alocați pentru Ministerul Sănătății. 

Conform sintezei bugetului, la capitolul „Sănătate”, avem o alocare inițială de 11,12 miliarde lei din credite de angajament și 10,27 miliarde lei din credite bugetare (pag. 30 din sinteză, cod Sănătate 6601)

Legea bugetului de stat a fost ulterior modificată pentru rectificarea bugetară, în august 2019 prin ordonanță de urgență.  

Potrivit acesteia, s-a înregistrat o diminuare cu 72,95 milioane lei la creditele de angajament și cu 297 milioane lei la creditele bugetare. 

În 10 octombrie 2019, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă a picat prin moțiune de cenzură, în locul său fiind învestit un guvern PNL în 4 noiembrie 2019.

Apoi, în  28 noiembrie 2019, a fost adoptată o nouă ordonanță de urgență prin care s-a rectificat din nou bugetul de stat. 

Potrivit acesteia, pentru Ministerul Sănătății a fost adăugată suma de 3,13 miliarde lei la creditele de angajament și 3,89 miliarde lei la creditele bugetare (pag. 73 din ordonanță)

2020

Bugetul de stat pentru acest an a fost stabilit prin lege în 6 ianuarie 2020. 

Conform acesteia, fondurile aprobate inițial pentru ministerul Sănătății au fost de 10,59 miliarde lei din credite de angajament și 9,67 miliarde lei din credite bugetare.  (pag. 28 din documentul lege, cod Sănătate 6601)

Sumele au scăzut față de anul precedent, dacă e să avem în vedere o comparație cu fondurile totale (alocările inițiale și rectificările) din 2019. 

În 2020, chiar dacă au trecut doar 3 luni, avem un buget mai mic. 

Trăgând linie și adunând (ne uităm la capitolul bugetar sănătate și luăm în calcul, fără eventualele alocări suplimentare de acum), situația arată astfel:

Concluzie

Afirmațiile făcute de Olguța Vasilescu sunt parțial adevărate. În condițiile în care suntem în luna martie, într-o situație excepțională, iar bugetul „Sănătății” ar putea fi suplimentat atipic fata de ceilalți ani.

Olguța Vasilescu uită de asemenea un lucru esențial: suplimentarea de 3,9 miliarde de lei care face diferența între bugetele din 2019 și 2020 a venit în 28 noiembrie 2019, când PSD nu mai era la putere. Suplimentarea de atunci s-a făcut prin ordonanță de urgență semnată de noul premier, Ludovic Orban şi contrasemnată de ministrul de Finanţe, Florin Cîţu.