Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 4 august, fostul ministru al Muncii și actual primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), a declarat, la Antena 3: „în 2016 statul plusa la fondul de pensii suma de 16 miliarde de lei. Atât era deficitul pe care trebuia să îl completeze statul. Când am plecat noi de la guvernare, deși crescusem pensiile cu 60% și pensiile minime cu 78%, deși eliminasem asigurările de sănătate din toate pensiile și impozitul de la pensiile sub 2000, și îl scăzusem de la 16% la 10% la pensiile de peste 2000 lei, cu toate astea am lăsat un deficit de doar 2 miliarde de lei. La începutul acestui an, bineînțeles că de la 2 miliarde au ajuns la aproape 10 miliarde deficit”.
1. Dacă guvernarea PSD-ALDE din 2017-2019 a crescut pensiile cu 60% și pensiile minime cu 78%.
2. Dacă guvernarea PSD-ALDE din 2017-2019 a eliminat contribuția la asigurările de sănătate din toate pensiile, a eliminat impozitul pe pensiile mai mici de 2.000 de lei și l-a redus la 10% la celelalte categorii de pensii.
3. Dacă deficitul la fondul public de pensii a fluctuat de la 16 miliarde de lei în 2016, la 2 miliarde în noiembrie 2019 (momentul ieșirii PSD de la guvernare), ajungând la 10 miliarde de lei la începutul acestui an.
Lia Olguța Vasilescu se referă la fondul public de pensii (Pilonul I), care este finanțat de la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). În fiecare an, din salariul brut al fiecărui angajat se transferă o cotă de 25%, sistemului public de pensii (3,75% din cei 25% se duc la Pilonul II, sistemul privat de pensii). Atunci când aceste transferuri nu sunt suficiente pentru a acoperi integral plata pensiilor, este vorba de un deficit la fondul de pensii, care trebuie acoperit din alte surse. Astfel, guvernul transferă din bugetul de stat, suma necesară acoperirii deficitului dintr-un an.
În momentul în care Sorin Grindeanu a preluat mandatul de premier, punctul de pensie avea o valoare de 917,5 lei, stabilită prin articolul 12 al OUG nr. 99/2016, adoptată de Guvernul Cioloș. Aceasta s-a mărit constant ajungând, cu două luni înainte de prăbușirea Guvernului Dăncilă, la 1.265 de lei. Este vorba de o creștere de 37,9%, mai mică decât cea de 60% indicată de Lia Olguța Vasilescu.
Când vorbește de pensia minimă, Olguța Vasilescu se referă la indemnizația socială pentru pensionari. Astfel, dacă o pensie este mai mică decât nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, aceasta se completează automat cu suma rămasă până la valoarea indemnizației. De exemplu, o pensie de 500 de lei este suplimentată în prezent cu 300 de lei, ajungând la 800 de lei, valoarea curentă a indemnizației. Prima mărire a indemnizației din timpul guvernării PSD-ALDE a intrat în vigoare în martie 2017 prin OUG nr. 2/2017 (articolul 2), când a crescut de la 400, la 520 de lei. Ultima mărire a pensiei minime adoptată de guvernarea condusă PSD a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2019, prin OUG 114/2018 (articolul 32), ajungând la 704 lei.
Noua lege a pensiilor (127/2019), trecută de fostul Parlament, mărea în continuare indemnizația pentru pensionari, legând-o de valoarea salariului minim, însă prevederile acestei legi nu au intrat încă în vigoare. Așadar, din 2017 până în 2019 putem observa o creștere de 76% (de la 400, la 704 lei) a pensiei minime, o valoare foarte apropiată de cea indicată de fostul ministru al Muncii, adică 78%.
Legea BASS 2016 (340/2015) a stabilit o subvenție în valoare de 14,4 miliarde de lei (Anexa 1/03 – Subvenții de la bugetul de stat). Această lege a fost modificată de două acte normative: o ordonanță simplă în august (15/2016), care a majorat subvenția cu 1,4 miliarde de lei și o ordonanță de urgență în noiembrie (87/2016), care a redus-o cu 151,6 de milioane de lei. Asta ar însemna o subvenție efectivă de 15,7 miliarde de lei, însă trebuie ținut cont de execuția bugetară, care arată câți bani s-au cheltuit de fapt, legea și rectificările fiind doar proiecții. Astfel, conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor, BASS a primit o subvenție de 15,1 miliarde de lei în 2016, adică 1,99% din PIB-ul anului 2016 (758,5 miliarde de lei în 2016).
Legea BASS 2019 (47/2019) a stabilit inițial un excedent bugetar de 2,9 miliarde de lei, nefiind astfel oferite subvenții de la bugetul de stat. BASS a fost însă rectificat de două ori, în august (OG 13/2019), când s-a stabilit o subvenție de 517,4 milioane de lei și în noiembrie (OUG 72/2019), când au mai fost adăugați 2 miliarde de lei. În total, subvenția planificată pentru anul 2019 a avut o valoare de 2,5 miliarde de lei, execuția bugetară arătând o subvenție în valoare de 2,57 miliarde de lei sau 0,24% din PIB-ul anului 2019 (1.040,8 miliarde de lei în 2019).
În fine, Legea BASS 2021 (16/2021) a stabilit o subvenție de 16,77 miliarde de lei pentru asigurările sociale. În proiectul de rectificare bugetară – publicat la câteva zile după afirmațiile fostului ministru – subvenția propusă se diminuează cu 3,32 miliarde de lei, ajungând la 13,45 miliarde de lei. Conform execuției bugetare pentru primele 6 luni ale anului (până la 30 iunie 2021), bugetul asigurărilor sociale a primit în acest an o subvenție de 8,42 miliarde de lei sau 0,74% din PIB-ul anului 2021 (1.142,8 miliarde de lei), mai puțin decât cele 10 miliarde de lei indicate de Olguța Vasilescu pentru „începutul anului”.
„Revoluția fiscală” explicată
Este de menționat este că, în anul 2018, Guvernul Tudose a inițiat așa-numita „revoluție fiscală”, principala inovație introdusă fiind mutarea contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale de la angajatori, la angajați. Astfel, firmele (sau întreprinderile etc.) nu mai plătesc contribuția la asigurări sociale pentru angajați, aceasta este dedusă direct din salariul brut al angajaților. Pentru a păstra același nivel al salariului net, angajatorii din România au crescut salariul brut în medie cu 20%, potrivit unei analize a Ziarului Financiar. Aceste creșteri salariale explică creșterea veniturilor BASS. Deși nivelul contribuției pentru fiecare angajat a scăzut, pe hârtie, de la 39,5% la 37,5%, suma reală colectată de stat este mai mare, pentru că baza salarială este mai mare, datorită creșterii cu 20%.
Concomitent, impozitul pe venit și salarii s-a redus de la 16%, la 10%. Cu alte cuvinte, statul a mutat banii dintr-un buget în altul. De exemplu, subvenția (deficitul) la BASS în 2017 (revoluția fiscală a intrat în vigoare în 2018) a fost de 13,59 miliarde de lei. Veniturile din impozitul pe salarii și venit se ridicau la 9,73 miliarde de lei la bugetul de stat și 20,42 miliarde de lei la bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale (unde se duc majoritatea banilor strânși din impozitele pe venit), în total 30,14 miliarde de lei.
În 2018, după schimbările guvernului Tudose, deficitul (subvenția) BASS scăzuse cu 8,86 miliarde lei, însă veniturile din impozitul pe salarii și venit scăzuseră și ele cu 7,46 miliarde lei. Practic, deficitul a fost redus pe hârtie, în realitate impactul bugetar fiind suportat din alte surse. Ulterior, în anii 2020-2021 au intrat în vigoare alte măriri de pensii votate de legislatura 2016-2020 (inițial o creștere de 40% a punctului de pensie, votată de PSD și de PNL, redusă de Guvernul Orban la 14% prin OUG nr. 135/2020, din lipsă de bani), care au dus la creșterea deficitului BASS.
Afirmațiile Olguței Vasilescu despre sistemul public de pensii din România sunt trunchiate. Deși cifrele indicate sunt relativ corecte pe hârtie, statul de fapt a jonglat cu povara financiară reprezentată de sistemul public de pensii, nerezolvând problemele structurale ale acestuia.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.