Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Site-ul britanic Bloomberg.com a publicat, în 11 aprilie 2019, un articol în care se vorbea despre faptul că grupul socialiștilor europeni și-au exprimat nemulțumirea față de acțiunile PSD, urmând a vota în iunie 2019 dacă acest partid va continua să facă parte din acest grup.
Ca drept la replică, o scrisoare deschisă a Liei Olguța Vasilescu a fost publicată pe același site, în cadrul căreia a afirmat:
Departe de „reducerea la tăcere” a instanțelor, am încercat să eliminăm orice formă de interferență politică sau ex parte de orice fel, creând un sistem de control și verificare instituțională în cadrul sistemului de justiție pentru a le oferi o independență reală.
Far from “silencing” the courts, we have sought to eliminate any form of political or ex parte interference of any sort, creating institutional checks and balances within the justice system to give it genuine independence.
Dacă a fost eliminată orice formă de interferență politică prin modificările aduse legilor justiției.
Pentru verificare vom apela la OUG nr. 7/2019. Din toate modificările aduse de această ordonanță, vom alege să ne referim doar la cele de interes pentru subiect. Astfel, prin OUG nr.7/2019 s-a adus o modificare articolului 54 din Legea nr. 303/2004. Acest articol are în vedere numirea procurorilor cu funcții înalte, cum ar fi procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul șef al DNA, procurorul șef al DIICOT, procurorii șefi de secții dar și adjuncții acestora.
Prin conținutul acestei modificări procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul șef al DNA, procurorul șef al DIICOT, procurorii șefi de secții dar și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Aceste prevederi nu aduc modificări de substanță față de forma inițială a legii, însă în continuare vom explica de ce, prin deciziile Curții Constituționale, influența politică este prezentă în procedură.
În completarea acestui aspect, art. 54 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 se stabilește faptul că Președintele României poate refuza o singură dată numirea în funcțiile de conducere prezentate (procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul șef al DNA, procurorul șef al DIICOT, procurorii șefi de secții dar și adjuncții acestora), motivat. Acest lucru a fost statuat și de către Curtea Constituțională în Decizia nr. 358/2018, la punctul 107.
Practic, după exercitarea acestui refuz, Președintele României este obligat să numească în funcție cea de-a doua propunere a ministrului justiției, astfel încât decizia efectivă devine apanajul exclusiv al ministrului justiției.
Mai mult decât atât, prin Decizia nr. 375/2005, dar și prin Decizia nr. 358/2018, la punctul 105: Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori emite un aviz consultativ.
În ciuda faptului că ministrul justiției poate să nu aparțină unui partid politic (uneori este membru de partid, alterori nu), acesta este sub mandat politic, în sensul că acesta este numit în funcție la prin acordarea votului de încredere de către parlament (art. 1 alin (4) din Legea nr. 90/2001).
Afirmația Liei Olguța Vasilescu este falsă. Sistemul de control și verificare instituțională nu este unul lipsit de imixtiuni politice, tocmai datorită faptului că ministrul justiției este pus în funcție prin votul de încredere al parlamentului, ceea ce implică interese politice reale.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.