Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Pe 21 noiembrie, în urma nominalizării Liei Olguța Vasilescu la Ministerul Transporturilor și apoi la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, aceasta a oferit niște motive cu privire la plecarea sa de la Ministerul Muncii:
„În ceea ce privește Ministerul Muncii, vreau să vă spun că în proporție de 97% sunt realizate măsurile prevăzute în Programul de guvernare. Ministrul care a venit la Ministerul Muncii a primit o mapă cu toate măsurile realizate și a înțeles că în următorii 2 ani de zile va trebui doar să urmărească implementarea acestor măsuri pentru că legislația este aprobată sau în curs de aprobare”.
Câteva ore mai târziu, Lia Olguța Vasilescu a prezentat și un bilanț pe tema mandatului său.
Care este stadiul îndeplinirii Programul de guvernare de către Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Muncii și dacă putem vorbi despre o realizare a 97% dintre măsurile promise.
În Programul de Guvernare sunt menționate 57 de măsuri care urmau să fie elaborate și implementate de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Pentru ca Ministrul Muncii să poată declara că a realizat 97% din program este necesar ca 55 din cele 57 de măsuri să poată fi caracterizate ca fiind realizate.
Pentru această analiză ne-am folosit de Raportul Comisiei Naționale de Prognoză privind stadiul implementării măsurilor din Programul de Guvernare publicat în Aprilie 2018 și de comunicatul de presă emis de Ministerul Muncii în data de 22 noiembrie. În același timp am studiat sursele publice disponibile privind măsurile adoptate de minister în perioada 2017-2018.
| Măsura | Stadiu | |
1. Stimularea creării de noi locuri de muncă | ||
1 | Întărirea rolului activ al Serviciului Public de Ocupare (SPO) în relația cu angajatorii (POCU 3 ani). | Nu |
2 | Organizarea de evenimente relevante pentru piata muncii (2 burse generale ale locurilor de munca, anual). | Parţial |
3 | Reducerea costurilor administrative pentru angajator cu pâna la 18%, prin crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurarilor Sociale – elementul de baza al sistemului integrat unic de asigurari sociale (ghiseul unic electronic) | Nu |
4 | Adoptarea și implementarea Strategiei Naționale pentru locurile de muncă verzi. Aceasta va asigura tranziția la Economia Verde. Observatorul European pentru Ocupare apreciază, în studiul realizat în 2013, că, în România, sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocuparii. | Parţial |
5 | Stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, aflate în risc de excluziune socială; descurajarea dependenței de măsurile de asistență socială – întărirea legăturii cu ocuparea, diminuarea treptată a măsurilor pasive și dezvoltarea măsurilor active de asistență socială – introducerea beneficiarilor de măsuri de asistență socială ca și categorii prioritare pentru măsurile active de ocupare. | Da |
6 | Realizarea unor programe de formare profesionala a salariatilor, care sa fie corelate cu necesitatile pietei muncii. Asigurarea concordantei între cererea si oferta de competente si expertiza (Durata: 3 ani; Finantare din fonduri europene POCU). | Parţial |
2. Șanse reale pentru tineri | ||
7 | Implementarea programului Garanția pentru Tineret Ø Implementarea unei legislații pentru tineri, prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală, prin creșterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență. (adoptare 2018) | Parţial |
8 | Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordată în cuantum unic, raportată la valoarea indicatorului social de referință, ca alternativă la eliminarea acordării indemnizației de șomaj absolvenților instituțiilor de învățământ (acordată tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari: 18.000 tineri care primesc anual ajutor de șomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2018 – 2020. | Da |
9 | Implementarea programului „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public vor fi oferite temporar tinerilor dezavantajați pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local), în sistemul pasarela. | Nu |
10 | Implementarea unor proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza Cadrului Național al Calificărilor. | Nu |
3. Dialog social și parteneriat | ||
11 | Consolidarea rolului instituției dialogului social, componentă fundamentală a statului de drept și a democrației. | Nu |
12 | Formarea unei reale culturi a dialogului social, stimularea dialogului social tripartit, teritorial și sectorial. | Nu |
13 | Consolidarea încrederii între guvern și partenerii sociali. | Nu |
14 | Modificarea Legii 62/2011 – Legea Dialogului Social. | Nu |
15 | Intensificarea la nivel instituțional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali și a societății civile în actul decizional. | Nu |
4. Viață decentă pentru pensionari | ||
16 | Pensia minimă va crește de la 520 lei la 640 lei de la 1 iulie 2018. Anual, nivelul acesteia va creste cu cel putin 10% începând cu 2019. | Da |
17 | Creșterea valorii punctului de pensie la 1.775 lei până în 2020. | Nu |
18 | Modificarea legislației privind sistemul de pensii – 2018. | Da |
5. Incluziune socială și reducerea sărăciei | ||
19 | Modificarea programelor de sprijin financiar bazate pe testarea mijloacelor, prin combinarea acordării beneficiului atât în bani, cât și în natură. | Parţial |
20 | Modificarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și introducerea prestației de dependență potrivit modelelor europene, implementare 2019. | Da |
21 | Dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială și calcularea anuală a acestora. | Parţial |
22 | Dezvoltarea și interoperabilizarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenței sociale și crearea sistemului “e-asistență socială”. | Nu |
23 | Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a politicilor de incluziune socială. | Nu |
24 | Dezvoltarea unui program național pentru susținerea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice independente. | Da |
6. Sprijin pentru familii și copii | ||
25 | Promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor şi de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, implementare 2018 – 2020. | Nu |
26 | Încurajarea încheierii de contracte de muncă cu timp flexibil și a tele-muncii pentru părinți (munca la distanță) | Parțial |
7. Servicii sociale de calitate | ||
27 | Modificarea standardelor de calitate și a standardelor de cost pentru toate serviciile sociale | Parţial |
28 | Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă | Nu |
29 | Analiza și evaluarea grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, tineri care părăsesc sistemul de protecţie, foşti deţinuţi, persoane evacuate din casele retrocedate, persoane dependente de droguri etc.), în vederea stabilirii nevoii de servicii sociale. | Nu |
30 | Dezvoltarea de servicii comunitare integrate în vederea reducerii sărăciei și excluziunii sociale. | Da |
8. Respect și demnitate pentru femei | ||
31 | Formarea unei rețele naționale de experți în domeniul egalității de șanse. | Parțial |
32 | Program național pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Durata: 3 ani; Impact: 12 milioane Euro, finanțare din POCU). | Da |
33 | Elaborarea unei proceduri comune de lucru la nivel interinstituțional privind raportarea, colectarea și monitorizarea datelor în domeniul violenței în familie. | Nu |
34 | Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecție în regim de urgență | Parțial |
35 | Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecție (dispozitive electronice, aplicații mobil). | Nu |
36 | Elaborarea unor proceduri de lucru privind măsurile de prevenire a cazurilor de violență în familie. | Nu |
37 | Elaborarea normelor metodologice privind consilierea psihologică în situațiile de divorț în care au fost înregistrate antecedente privind violența în familie | Nu |
38 | Includerea în programa școlară a noțiunii de violență de gen și a perspectivei de gen. | Nu |
39 | Înființarea de echipe specializate de intervenție, la nivel județean, în domeniul violenței în familie. | Nu |
40 | Formarea profesională a asistenților sociali în domeniile violență în familie și egalitate de gen. | Nu |
41 | Dezvoltarea unei rețele de cel puțin 20 locuințe regionale protejate pentru victimele violenței în familie. | Nu |
42 | Crearea a 8 centre de criză pentru situațiile de viol. | Nu |
43 | Dezvoltarea unei rețele de 8 centre de asistență pentru agresori, la nivel zonal și reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei faptelor de violență în familie. | Nu |
9. Investiția în copii – investiția în viitor | ||
44 | Operaționalizarea instituției Avocatul Copilului – cu mandate de apărare a drepturilor copilului. | Parțial |
45 | Asigurarea unui mediu familial de îngrijire pentru toți copiii din instituții, prin continuarea procesului de dezinstituționalizare și asigurarea tranziției către îngrijirea în comunitate. | Parțial |
46 | Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament. | Parțial |
10. O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități | ||
47 | Implementarea unor programe de interes național privind dezinstituționalizarea și prevenirea instituționalizării. | Da |
48 | Înființarea de locuințe protejate și centre de zi, prin intermediul cărora se va asigura tranziția în comunitate a persoanelor cu dizabilități, găzduite în centrele rezidențiale. | Nu |
49 | Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea de locuințe protejate și de centre de zi (Durata: 3 ani; sursă de finanțare POR axa 8). | Nu |
50 | Elaborarea Planului Național de Accesibilitate, accesibilizarea mediului fizic, informațional și comunicațional pentru persoanele cu dizabiliăți. | Da |
51 | Creșterea gradului de subvenționare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS. Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia gratuit de materiale igienico-sanitare și mijloace de protezare și ortezare, inclusiv tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, ori de câte ori au nevoie. | Parțial |
52 | Dezvoltarea formării continue a specialiștilor care lucrează direct cu copiii, astfel încât să cunoască și să aplice cele mai noi metode și terapii. | Nu |
53 | Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creșterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching. | Nu |
54 | Realizarea de alternative de formare profesională (ateliere protejate, ateliere vocaționale, centre de terapie ocupațională etc.) pentru tinerii cu dizabilități. | Nu |
55 | Dezvoltarea serviciilor sociale/centre respiro pentru familiile persoanelor cu dizabilități. | Nu |
56 | Sancționarea entităților care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilități. | Parţial |
57 | Consultarea periodică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități. | Da |
Din analiza noastră rezultă că doar 11 dintre aceste măsuri au fost implementate în totalitate și despre încă 15 dintre ele putem spune că au fost realizate parțial. Restul de 31 de măsuri din programul de guvernare nu au fost realizate.
Sunt necesare câteva explicații. Ministerul Muncii a adoptat o serie de măsuri enumerate în comunicatul de presă și în raportul Comisiei Naționale de Prognoză care nu sunt menționate în Programul de Guvernare. Fără să evaluăm utilitatea acestor măsuri ele nu pot fi numărate atunci când evaluăm implementarea programului de guvernare. Am considerat însă ca fiind îndeplinite măsuri de tipul „Modificarea legislației privind sistemul de pensii” întrucât Ministerul Muncii și-a îndeplinit promisiunea de a elabora aceste modificări și a le transmite apoi Parlamentului (iar blocarea sau deblocarea unui proiect în Parlament nu este neapărat o atribuție a ministrului).
Însă în evaluările CNP sau ale Ministerului Muncii unele dintre măsurile trecute la capitolul realizate nu au trecut de evaluarea Factual. Câteva exemple:
De altfel, dacă ne uităm la bilanțul mandatului publicat pe site-ul Ministerului Muncii, observăm că însăși fosta deținătoare a portofoliului nu a enumerat la realizări decât câteva dintre măsurile din Programul de guvernare.
Chiar si presupunând o evaluare excesiv de severă a experților Factual, 11 măsuri realizate și 15 realizate parțial sunt foarte departe de etalonul de 55 de măsuri realizate complet. Chiar și dacă Ministrul Muncii ar fi putut bifa de trei ori mai multe măsuri decât cele rezultate din analiza noastră tot nu s-ar apropia de cifra de 55. Mai mult, nu se poate în niciun caz vorbi, în multe dintre măsurile analizate ca fiind vorba doar de necesitatea de a „monitoriza implementarea” de către noul ministru – multe dintre acestea au nevoie de alocări financiare, iar drumul de la hârtie la realitatea este unul care poate fi extrem de lung.
Afirmația Olguței Vasilescu cum că ar fi îndeplinit 97% din Programul de guvernare este falsă.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.