Sorin Grindeanu (PSD, ministrul Transporturilor)
„Eu știu că în București sunt totuși bazine. Sunt. E și la Dinamo, e și la Lia Manoliu, din câte știu, e și la Otopeni. (...) E nevoie de investiții, e adevărat, în continuare și în celelalte orașe din țară”.
„Hai să nu excludem și zona privată care poate să vină să investească în ce înseamnă baze sportive, că parcă nu ne dorim să ne întoarcem în vremuri dinainte de 1989. [...] Unde se spune că doar statul? Dacă mergem în America, e statul american proprietar pe bazele sportive? Eu nu cred.”
Sport
Data verificării: 11.09.2024
www.factual.ro
Sursa afirmației: Digi 24

Context

Într-o declarație recentă la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, ministrul transporturilor a răspuns criticilor aduse de înotătorul David Popovici, care a solicitat statului român să investească mai mult în infrastructura sportivă, în special în bazinele de înot.

 

David Popovici a subliniat necesitatea unor investiții consistente pentru a sprijini dezvoltarea sportului în România, având în vedere că infrastructura existentă nu este suficientă pentru a susține performanțele tinerelor talente.

 

Ministrul a recunoscut existența unor bazine în București, precum cele de la Dinamo și Lia Manoliu, dar a subliniat că sunt necesare investiții suplimentare și în alte orașe din țară. De asemenea, a menționat importanța implicării sectorului privat în dezvoltarea bazelor sportive, comparând situația din România cu cea din Statele Unite, unde, susține Grindeanu, proprietatea asupra infrastructurii sportive nu ar fi exclusiv a statului.

 

„Ne aflăm pe un loc 12-13 în clasamentul pe națiuni. Absolut extraordinar. S-a investit în sport. Nu sunt unul care să o iau pe panta, să spunem, a unui discurs populist. S-a construit foarte mult pe zona de stadioane, e adevărat, în ultimii ani și se va mai construi. Eu știu că în București sunt totuși bazine. E și la Dinamo, e și la Lia Manoliu. Din câte știu, este unul și la Otopeni. E adevărat, e nevoie de investiții, în continuare, și în celelalte orașe din țară. Dar vă dau un exemplu din Timișoara, apropo de bazine. În urmă cu când, cu vreo 14 – 15 ani, s-a deschis un bazin olimpic în Timișoara, făcut de privați, mai exact de un foarte puternic om de afaceri, crezând acesta că rezistă economic, fiindcă vorbim de o economie de piață până la urmă. Să știți că nu rezistă. Bazinul s-a închis. Și era ultra-modern. Extraordinar arăta. Aici statul poate să vină să ajute. Da, hai să nu excludem și zona privată care poate să vină să investească în ce înseamnă baze sportive, că parcă nu dorim să ne întoarcem în vremuri dinainte de 1989. Sau cel puțin eu unu, nu-mi doresc. Îmi doresc să existe inițiativă privată pe acest pe acest palier. De ce doar statul? Unde se spune că doar statul? Dacă mergem în America, e statul american, proprietar pe bazele sportive? Eu nu cred.”

Ce verificăm?

Infrastructura sportivă a bazinelor de înot din București. Dacă în SUA bazele sportive aparțin statului sau sectorului privat.

Verificare

Ministrul a afirmat că în București există bazine de înot, menționând specific bazinele de la Dinamo, Lia Manoliu și Otopeni.

  1. Bazinul Dinamo. Acesta dispune de un bazin olimpic acoperit, utilizat atât pentru antrenamente de performanță, cât și pentru activități de agrement.
  2. Bazinul Lia Manoliu. Acesta este, de asemenea, operativ și oferă cursuri de înot pentru copii și adulți, având un program și pentru antrenamentele de performanță.
  3. Complexul Sportiv de Natație Otopeni. Este un complex recent finalizat, dotat cu bazine olimpice, destinat competițiilor și antrenamentelor.

 

Astfel, afirmația că există bazine de înot în București este corectă, dar simpla lor existență nu este suficientă. Deși ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că există bazine în București, acestea nu sunt adecvate pentru antrenamentele de performanță, având în vedere condițiile precare în care se desfășoară activitatea de înot. David Popovici a vorbit despre condițiile dificile de antrenament pe care le întâmpină la bazinul din Complexul „Lia Manoliu”, în special în timpul iernii, când acesta este acoperit cu un balon.

Popovici a menționat că, dacă o persoană nu este obișnuită, intră în balon și stă mai mult de trei minute, simte că se sufocă, ceea ce subliniază condițiile precare în care el și alți sportivi români trebuie să se pregătească.

 

Cum e situația infrastructurii de înot în SUA

 

Infrastructura de înot pentru sportivii de performanță din Statele Unite reprezintă o combinație de facilități private și publice, cu un accent semnificativ pe locații de înaltă calitate, proiectate special pentru înot competitiv.

 

Conform raportului USA Swimming din 2023, organismul național de conducere pentru înot din Statele Unite, există peste 3.100 de cluburi profesionale de înot, cu peste 400.000 de membri.

Cele mai multe locații de înot de top sunt deținute privat sau afiliate universităților.  Aceste locații includ adesea bazine olimpice, echipamente de antrenament avansate și tribune pentru spectatori, pentru a putea găzdui evenimente mari. Exemple includ Texas A&M Natatorium și Liberty Natatorium, ambele aparținând universităților și dotate pentru competiții și antrenamente de nivel înalt.

Deși există peste 10,7 milioane de piscine în S.U.A., doar aproximativ 309.000 dintre acestea sunt bazine publice. Această disparitate evidențiază o provocare semnificativă în ceea ce privește accesibilitatea pentru înotătorii aspiranți, în special în comunitățile cu venituri mai mici. Tendința către privatizarea facilităților de înot a dus la o scădere a accesului public la bazinele de înot, în special în zonele urbane. Acest lucru a afectat în mod disproporționat comunitățile cu venituri mici și minoritățile, unde accesul la facilități de înot de calitate este esențial pentru dezvoltarea abilităților de înot.

Deși S.U.A. are o infrastructură solidă pentru înot competitiv, cu multe facilități private și universitare de înaltă calitate, accesibilitatea la aceste resurse rămâne o problemă, în special pentru comunitățile subreprezentate.

 

„Săracii și americanii din clasa muncitoare au suferit cel mai mult din privatizarea piscinelor,” scrie Jeff Wiltse, istoric la Universitatea din Montana, în „Contested Waters: A Social History of Swimming Pools in America.”

 

Astăzi, 79% dintre copiii din familii cu venituri de sub 50.000 de dolari nu au abilități de înot sau au abilități reduse, conform unui studiu din 2018. Studiul a constatat că 64% dintre copiii negri, 45% dintre copiii hispanici și 40% dintre copiii albi nu au abilități de înot sau au abilități reduse.”  Sursă citat: CNN

 

Concluzie

Afirmația lui Sorin Grindeanu este lipsită de context. El recunoaște existența unor bazine de înot în București, cum ar fi cele de la Dinamo, Lia Manoliu și Otopeni, ceea ce este corect, deoarece aceste locații sunt cunoscute pentru facilitățile lor de înot. Deși bazinele există, condițiile de antrenament sunt adesea precare, iar investițiile necesare pentru a îmbunătăți infrastructura sunt esențiale pentru sprijinirea sportivilor de performanță.

Grindeanu sugerează că sectorul privat ar trebui să joace un rol mai activ în investițiile în baze sportive, comparând situația din România cu cea din Statele Unite, unde multe dintre aceste facilități sunt deținute de entități private. Această comparație este relevantă, având în vedere că în SUA, infrastructura sportivă este într-adevăr o combinație de proprietate publică și privată, dar accesibilitatea rămâne o problemă, în special pentru comunitățile defavorizate. România are nevoie de investiții semnificative în bazine de înot moderne, nu doar în București, ci în toată țara, pentru a oferi condiții decente de antrenament sportivilor de performanță și a încuraja participarea la acest sport.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.