Ce verificăm?

Verificăm care a fost decizia Curții Constituționale cu privire la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și dacă aceasta a recunoscut „utilitatea” ei.

Verificare

În primul rând, trebuie specificat faptul că, în exercitarea atribuțiilor sale, Curtea Constituțională poate realiza controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare (controlul de constituţionalitate a priori), care este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi de art.15-18 din Legea nr.47/1992. Așadar, Curtea Constituțională nu se pronunță cu privire la utilitatea sau oportunitatea unor decizii, ci cu privire la felul în care acestea respectă sau nu Constituția României.

În ceea ce ține de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, aceasta a fost introdusă prin modificările aduse Legii 304/2004. Aceste modificări au fost obiectul unui proces de du-te-vino între Parlament, Curtea Constituțională și Președinte.

Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la Secția specială prin Decizia 33 din 23 ianuarie 2018, unde detaliază motivele pentru care înființarea acestei secții este constituțională:

„134. (iii) În ceea ce privește critica, potrivit căreia înființarea acestei structuri de investigare a infracțiunilor exclusiv pentru categoria profesională a magistraților nu are la bază un criteriu obiectiv și rațional și reprezintă o evidentă măsură discriminatorie, de natură a înfrânge principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea constată că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată.”

Argumentele aduse sunt variate și merg în două direcții:

• că există deja și alte structuri specializate (cum sunt DNA și DIICOT) și că înființarea ei „constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora.”  
• că stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti „sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituţionale”.

Curtea Constituțională nu se pronunță așadar decât în privința constituționalității înființării acestei secții și specifică faptul că opțiunea de a avea o secție specială sau faptul că prin ea sunt investigați exclusiv magistrați sunt în competența legiuitorului.  

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este parțial falsă – acesta folosește date factual corecte (Curtea Constituțională nu a găsit o problemă de constituționalitate în înființarea Secției speciale pentru magistrați), însă manipulează mesajul afirmând că CCR ar fi spus în decizia sa că este evidentă utilitatea acestei secții. CCR precizează, de altfel, în repetate rânduri, că decizia în privința oportunității înființării unei astfel de secții este de competența legiuitorului.