Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 11 martie 2019, Liviu Dragnea a făcut următoarea declarație:
“Faptul că au fost mii de dosare deschise din oficiu împotriva unor judecători pe deciziile luate, adică pe sentințele date, mie mi se pare un lucru de o gravitate foarte mare.”
Liderul PSD, a mai spus că va face tot ce ține de el ca deciziile judecătorilor să nu mai fie afectate de vreun serviciu secret, în baza protocoalelor.
Numărul dosarelor deschise din oficiu împotriva judecătorilor.
Conform ultimului raport publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, la 1 ianuarie 2018, în România erau 4563 de posturi de judecători ocupate.
Dar să ne uităm și la ceilalți ani. Observăm că numărul judecătorilor în funcție nu a depășit niciodată cifra din 2018.
În 2018, Inspecția Judiciară a realizat un control la Direcția Națională Anticorupție în cauze privind magistrații (vezi în lista de comunicate de presă), și a dat publicității următoarele cifre:
“în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori)”, fără a spune însă dacă aceste dosare au fost deschise din oficiu.
DNA a comunicat în 8 martie 2019 că: “În perioada 01 septembrie 2002 – 11 octombrie 2018, pe rolul Direcției Naționale Anticorupție au fost înregistrate un număr total de 5.854 de cauze penale care vizau presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați. Dintre acestea, un număr de 655 de dosare au fost constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 11,1%.”
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care funcționează din octombrie 2018, a preluat dosarele în care DNA investiga magistrați prin Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie ( doar pentru infracțiuni de corupție), dar și dosarele făcute de celelalte parchete (pentru alte tipuri de infracțiuni).
Conform DNA, noua secție care investighează magistrați a preluat “un număr de 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 12%.”
În noiembrie 2017, DNA a anunțat începerea urmăririi penale a lui Liviu Dragnea într-un dosar privind fraudarea fondurilor europene. E important de spus, că în comunicatul DNA nu apare vreun magistrat ca fiind urmărit penal.
Ulterior, la începutul lui 2019, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a cerut de mai multe ori dosarul în care procurorii DNA îl investigau pe Liviu Dragnea, susținând că privește și un magistrat, și astfel ar intra în competența secției.
Apoi, în 22 februarie 2019, procurorii DNA au transmis o copie Secției de Investigare a Magistraților, dar rămâne ca Procurorul General să stabilească cine are competența de investigare în continuare.
Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. Conform datelor comunicate de DNA, au fost 655 de dosare de urmărire penală pentru fapte de corupție privind magistrați (deci și judecători și procurori) deschise din oficiu, în perioada 2002-2018. Asta înseamnă că procurorii au avut suspiciuni că magistrații au comis infracțiuni de corupție.
Restul, adică miile de dosare despre care vorbește Liviu Dragnea, s-au constituit ca urmare a plângerilor formulate de cetățeni sau în urma unor sesizări făcute de alte instituții. Adică, a existat cineva care a semnalat o posibilă infracțiune.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.