Ce verificăm?

Legalitatea completului de 5 judecători secția penală a ICCJ care va judeca apelul formulat de Liviu Dragnea.

Verificare

Conform art. 40 din Codul de Procedură Penală, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European (…). Tot la ICCJ, se judecă și apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de curțile militare de apel și de secția penală a ICCJ.

Astfel, în apel, actualul complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a preluat dosarul 2628/1/2016, de la Secția Penală a ICCJ, dosar ce a urmărit în perioada judecății 15.07.2016 – 21.06.2018 în mod principal infracțiuni de corupție stabilite în Legea 78/2000 și secundar – falsul intelectual (art.321 NCP) și abuzul în serviciu (art.297 NCP). Dosarul a fost judecat și finalizat în fond de către un complet de trei judecători. Soluția dată în cazul lui Liviu Dragnea a fost de condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.  La o zi după decizia de condamnare, Liviu Dragnea a făcut Apel.

Față de judecata în fond, în apel completul este format din 5 judecători, în conformitate cu  Art.24* și Art. 32 din Legea 304/2004 unde se specifică faptul că:

„Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.”

Articolul problematic la care se referă Liviu Dragnea este vechiul și noul Articolul 32 din Legea 304/2004 (forma veche și cea actualizată mai jos în tabel).

Liviu Dragnea contestă faptul că actualul complet de 5 judecători este (1) unul legal, (2) că președinții completelor sunt repartizați aleatoriu și că prevederea din legea de modificare va fi pusă în practică de ICCJ abia din 1 ianuarie 2019.  

Dar, afirmațiile lui Liviu Dragnea sunt contrazise chiar de Decizia Colegiului de Conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 4 septembrie 2018, prin care se constată că prin intrarea în vigoare a Legii 207/2018 de modificare a Legii 304/ 2004 precum și în lipsa unor dispoziții tranzitorii clare, hotărăsc:

„cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019.”  

În clar, conducerea ICCJ spune că noile modificări aduse de Legea 207/2018, nespecificând prin dispoziții tranzitorii data la care trebuie să intre în vigoare, își vor face efectul abia cu următoarea compunere a Completelor de Judecată – 2019.

Până atunci, acestea vor rămâne sub forma aleasă conform Legii 304/2004 (actualizată în 2016) și date publicității prin procesele verbale și hotărârea din 30 octombrie 2017.  Și tot până atunci, conform alin. 5 Președintele, Vicepreședintele ICCJ și președintele Secției penale pot prezida completul de 5 judecători  – art. 8 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea ICCJ (!).

În cazul în care, prin Legea 207/2018 se specifica modificarea imediată a completelor de judecată a secției Penale din cadrul ICCJ, atunci am fi avut pentru anul 2018 două serii diferite de Complete de Judecată în penal. Una ce ar fi funcționat în perioada ianuarie- septembrie 2018, și o a doua serie pentru perioada septembrie – decembrie 2018.

Așa, completele actuale își vor duce mandatul până la sfîrșitul anului 2018, urmând ca din ianuarie 2019 altele să le ia locul. Dar, încă un aspect important, activitatea actuală a completelor se desfășoară și conform principiului nemijlocirii și continuității – Art. 11 din legea de organizare judiciară, ceea ce înseamnă că dosarul DGASPC va rămâne la completul de 5 judecători în actuala componență până la dezînvestirea lui prin hotărârea finală pe care o va pronunța.  Există foarte puține excepții de la acest principiu de bază al constituirii completelor judecată. Toate aceste excepții sunt situații obiective în care un judecător din compunerea completului nu mai poate participa la soluționarea unei cauze într-o anumită fază procesuală (primă instanță, apel ori căi extraordinare de atac). De exemplu, schimbarea compunerii completului poate avea loc în urma unui incident procedural (incompatibilitate) sau în urma dispunerii unor măsuri  pentru buna desfășurare a justiției (conexarea dosarelor, strămutarea) ori din unele cauze administrative (excludere din magistratură, decesul unui magistrat etc).

*Pentru că se discută în spațiul public faptul că acest articol din Legea 303/2004 a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, specificăm pe această cale că este fals, Curtea declarând prin Decizia 321/2017 că adminte cererea de neconstituționalitate doar în privința formei de recurs: ”sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești.”

**Conform unui comunicat de presă din 17 septembrie 2018, Inspecția Judiciară efectuează verificări la Înalta Curte de Casație și Justiție privind modul de aplicare de către conducerea ICCJ a modificărilor aduse prin noua Lege 207/2018.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este una falsă. În lipsa unor norme tranzitorii privind punerea în aplicare a legii adoptate de Parlament de modificare a organizării judiciare, în ceea ce privește ICCJ-ul și nu numai, acestea funcționează cu respectarea principiului continuității.

Mai mult, afirmația făcută de liderul PSD a cărui dosar este judecat de către ICCJ, denotă o temere a acestuia privind componența actuală a Completului de judecată și nu una legislativă. De aici și dezbaterea purtată în spațiul public și reacția Inspecției Judiciare de a verifica hotărârea conducerii ICCJ. Cert este că, nu s-ar fi ajuns la această dezbatere dacă majoritatea parlamentară, în nenumăratele discuții și întoarceri la Parlament via Președinție sau CCR a legii, ar fi stabilit și norme tranzitorii de aplicare cu specificarea mai ales a datei de intrare în vigoare.