Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop a declarat, marți 29 septembrie, într-o intervenție la Radio France International, că:
Pentru prima dată, după mulți ani, în România, numărul angajaților l-a depășit pe cel al pensionarilor. Avem peste 6.060.000 de contracte individuale de muncă în plată, iar, în ultimii trei ani de zile, dacă e să comparăm aprilie 2012 cu august 2015, am putea spune că în Guvernul Ponta s-au creat 406.000 de noi contracte individuale de muncă. În contextul noului Cod Fiscal, anticipăm o creștere a numărului de angajați în următorii ani. De altfel, dacă ne uităm la situația contractelor individuale de muncă din ultimii trei ani de zile, vom vedea că atunci când s-au luat două măsuri importante pentru economie, respectiv reducerea CAS cu 5% și reducerea TVA la alimente, totul a dus la creșterea contractelor individuale de muncă atât pe perioadă determinată, cât și nedeterminată.
Fiind întrebat de către reporter de ce datele prezentate de acesta sunt semnificativ diferite de ce prezenta Ministerul Muncii cu câteva luni în urmă, Liviu Pop a avut acest schimb de replici cu reporterul:
“L.P. – Dumneavoastră îmi spuneți acum despre angajații din economie. Datele pe care vi le-am dat eu sunt sunt toți angajații din România – public, privat, cu contracte individuale de muncă aflate în plată.
Rep. – Deci datele din decembrie anul trecut ce nu conțineau ele? Numărul bugetarilor?
L.P. – Da, e vorba de angajații din sistemul bugetar. Sunt datele date de Institutul Național de Statistică, nu sunt datele legate de evoluția în tot sistemul de salarizare din România, deci noi discutăm de contracte efectiv active, în care angajatorul face viramentele la stat și contractele individuale de muncă sunt plătite.”
Dacă numărul angajaților l-a depășit pe cel al pensionarilor.
În România se folosesc două metodologii de calculare a participării la piața muncii – AMIGO și BFM. AMIGO este indicatorul care oferă şi comparabilitate internaţională, BFM cuprinzând doar populaţia civilă (de exemplu, nu este inclus personalul MApN, SRI, deţinuţii). Indicatorii statistici din cele două serii nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare a datelor, perioadele de referinţă şi sfera de cuprindere sunt diferite. Analiza datelor din ambele serii, însă, oferă o imagine completă şi reală asupra pieţei româneşti a forţei de muncă.
Institutul Național pentru Statistică oferă informații trimestriale referitoare la gradul de ocupare a populației, precum și la numărul de pensionari. Calculele sunt făcute conform metodologiei AMIGO. Conform datelor INS, cifrele pe toată durata guvernării Ponta arată astfel:
Ministerul Muncii, pe de altă parte, oferă date calculate conform metodologiei BFM. Cifrele pentru aceeași perioadă arată astfel:
Așa cum putem observa, Liviu Pop face referire la cifrele INS. Însă, conform datelor oferite de acesta, numărul salariaților a fost constant mai mare decât cel al pensionarilor și nu a existat nicio schimbare în ultimii 3 ani din acest punct de vedere. Dacă ne uităm la cifrele Ministerului Muncii, acestea ne arată de asemenea o situație constantă cel puțin până în iulie 2015, însă în sens invers – mai mulți pensionari decât salariați. Precizăm de asemenea faptul că cifrele calculate conform metodologiei BFM si prezentate de Ministerul Muncii conțin și salariații din sistemul bugetar, conform însăși definiției de pe site-ul INS și contrar a ceea ce susține Liviu Pop.
Afirmația lui Liviu Pop este falsă. Conform cifrelor invocate de acesta, salariații au fost tot timpul mai numeroși decât pensionarii. De asemenea, indiferent de metodologia de calcul folosită, nu a existat nicio schimbare a raportului dintre numărul celor două categorii în timpul guvernării Ponta.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.