Ce verificăm?

Dacă standardele de citare academică aplicate de Comisia de etică a UBB în reanalizarea doctoratului sunt adecvate cazului. De asemenea, verificăm și standardele academice care erau în vigoare la momentul susținerii tezei și pe care Lucian Bode afirmă că le-a respectat în teza sa.

Verificare

Vom analiza referințele din postarea lui Lucian Bode și textele folosite ca bază de Comisia de etică a UBB și vom vedea de ce demersul ministrului de Interne încearcă o diversiune – practic, mutarea discuției de pe problema de fond, a plagiatului, pe una de formă, de procedură. 

Teza de doctorat a lui Lucian Bode este intitulată „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”. În Hotărârea finală a UBB se precizează că teza a fost cercetată „din perspectiva standardelor și practicilor internaționale de citare în domeniul științelor politice și relațiilor internaționale”. 

În continuarea documentului, sunt precizate următoarele „texte normative sau standarde de definire a plagiatului”:

-(1) Art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004, care cuprinde definiția plagiatului 

-(2) Codul etic al Universității Babeș-Bolyai, art. 28, care precizează plagiatul și atribuirea inadecvată a surselor bibliografice drept încălcări ale proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor 

-(3) Standarde de citare din domeniile științelor sociale: Chicago style manual; Political Science Association Style Guide; APA style guide; Oxford University Guide. Nu sunt precizate edițiile sau anii de publicare a respectivelor materiale, ceea ce face imposibilă verificarea lor din perspectiva acuzațiilor lui Bode.  

În răspunsul trimis de Rectorat lui Lucian Bode, unele dintre referințele de la punctul 3 de mai sus apar într-o formă care i-a servit acestuia să afirme că standarde academice din anii 2020-2022 au fost folosite de Comisia de etică ca să îi evalueze doctoratul din 2018. 

Am realizat tabelul de mai jos, în care sunt comparate referințele academice, în forma exactă în care apar în cele două documente.

Abordând chestiunea strict cronologic, așa cum a făcut-o Bode în postarea sa pe Facebook, linkurile de la referințele 2 și 3 din tabelul de mai sus, care figurează doar în răspunsul Rectoratului și în baza cărora Lucian Bode își întemeiază acuzațiile, sunt singurele datate cu certitudine post-2018, respectiv 2020 și 2022. 

La o evaluare pe rând a link-urilor din răspunsul Rectoratului, ediția cea mai recentă a referinței nr. 1, Chicago Manual of Style, a fost publicată în 2017 și se pretează, astfel, utilizării. 

Link-ul din referința nr. 4, care aparține de site-ul Universității Oxford, nu are dată, și conține informații generice, care nu pot fi relativizate, despre ce înseamnă un plagiat. 

Dintre referințele datate post-2020 din răspunsul Rectoratului, referința nr.3 din tabel este un material despre citarea traducerilor, publicate pe site-ul APA, alcătuit din indicații generice, cu valabilitate atemporală și universală. Astfel, referința nr. 3, cel puțin din perspectiva conținutului respectivelor indicații, nu afectează concluziile Comisiei de etică, chiar dacă este din anul 2020.  

Referința nr. 2, Style Manual for Political Science revised 2020 edition, publicat de APSA, este cea mai relevantă pentru înțelegerea criticilor formulate de Bode. În capitolele dedicate citărilor și referințelor (pp.37-58), respectivul manual indică 2 stiluri diferite de citare a referințelor în domeniul studiilor politice: author-date style (stilul autor-dată)  și notes and bibliography style (stilul note-bibliografie). Stilul autor-dată, care presupune citarea între paranteze în corpul textului a binomului autor-dată ale sursei citate este cel indicat de manual ca stil de referință în redactarea citărilor. Aceste citări fac trimitere la informațiile bibliografice complete, care apar în lista de referințe de la sfârșitul lucrării. Stilul acesta este prezentat de manual ca fiind în contrast cu stilul note-bibliografie. Acest stil implică citarea numerică în corpul textului a notelor din subsolul paginii, care cuprind informațiile bibliografice complete. Bode a folosit în teza sa de doctorat această din urmă metodă generică de citare a surselor bibliografice, după cum se poate vedea în paginile din teză făcute publice în ancheta Pressone.

Important și relevant, manualul APSA precizează că, în ciuda diferenței între cele două stiluri a conținutului parantezelor de citare, se aplică aceleași linii directoare de bază (guidelines) în utilizarea referințelor pe parcursul redactării unui text (p. 42). Aceste linii directoare sunt preluate în cea mai mare parte din Chicago Manual of Style, a 17-a ediție (p.1), publicat în 2017, cu un an înainte de susținerea tezei. Mai mult, aceste linii directoare sunt principii pe care se fundamentează în mod universal citarea și atribuirea corectă a surselor în text, precum și ceea ce constituie abateri sub forma plagiatului sau a citării eronate. Aceste principii sunt valabile indiferent de ghid, manual sau stil de citare ori domeniu de cercetare și reprezintă și criteriile în baza cărora mai întâi publicația Pressone și apoi Comisia de etică a UBB au pus în evidență plagiatul și citarea defectuoasă sau incorectă. 

Astfel, acuzația formulată de Bode pe Facebook încearcă să mute discuția de pe fondul problemei, care constă în absența citării (plagiatul) și erori de citare, pe aspecte formale (în principal anul publicării referințelor utilizate de Comisia de etică).   

Cu toate că verdictul formulat de Comisia de etică în Hotărârea din 10 ianuarie 2023 privind teza de doctorat a lui Lucian Bode rămâne valabil, aceasta nu disculpă Comisia de superficialitatea cu care a selectat și a citat materialele de redactare academică care ar fi trebuit să tranșeze definitiv cazul doctoratului lui Bode. 

La o simplă lectură a referatului din Hotărârea finală, devine evident că redactarea acestuia s-a bazat pe preluarea unor exemple indubitabile de plagiat și citare defectuoasă din articolul publicat de Emilia Șercan în Pressone, peste care Comisia a suprapus referințe neglijent selectate și reproduse în textul Hotărârii. Referințele nu au fost păstrate cu consecvență de la prima lor menționare în Răspunsul Rectoratului emis în 21 decembrie 2022, la reluarea lor în Hotărâre (conform Tabelului de mai sus). Acest fapt alimentează reacția lui Lucian Bode din postarea făcută pe Facebook și întreține o atmosferă de confuzie cu privire la legitimitatea verdictului final al Comisiei de etică.     

Este important de menționat că plagiatul este definit în România încă din anul 2004, în Legea 206. Astfel, aceasta arată că plagiatul este: 

„expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”.

Disputa din jurul citării juste și corecte a referințelor bibliografice a adus la lumină absența unor standarde amănunțite de redactare a textelor academice la Școala Doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate a Universității Babeș-Bolyai. La data susținerii tezei, în 2018, „nu a existat un standard al stilului de citare al surselor utilizat în cadrul școlii doctorale, întrucât tezele erau redactate în domenii de specialitate diferite (relații internaționale și studii europene, istorie, sociologie, filosofie). Ca urmare, stilul de citare utilizat la redactarea tezei de doctorat în cauză, susținută public în anul 2018, a rămas la latitudinea autorului tezei respective” (Hotărârea nr. 1 din 10 ianuarie 2023, p. 2, punctul 4, indice 1). În același document, însuși Bode recunoaște că „la data susținerii publice a tezei de doctorat nu au fost în vigoare reglementări sau standarde obligatorii privind stilul de citare al surselor” (p.3), pentru ca apoi să se apere, contrazicându-se în postarea sa pe Facebook că „metoda de citare [în cadrul tezei – nota redactorului] folosită este în deplină concordanță cu standardele academice de la momentul susținerii tezei în 2018”. 

Comisia de etică a adresat în Hotărârea 7/2022 (prima hotărâre în care a fost analizat doctoratul lui Bode), solicitări ferme Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate a UBB să remedieze situația. Astfel, pe site-ul respectivei Școli au fost încărcate un ghid de redactare a tezelor de doctorat și reguli antiplagiat, fapt subliniat de Comisia de etică în Hotărârea 1/2023. În prezent, stilurile de citare indicate în ghidul Școlii sunt stilul Harvard, care presupune citarea sursei (nume, an de publicare, pagină/pagini) în interiorul textului (în mare parte similar cu recomandarea din manualul APSA) și stilul MHRA, în care referințele apar ca note în subsolul paginii, iar numărul notei de subsol este citat între paranteze în corpul textului. 

Concluzia este că, între diversele stilurile de citare – Chicago, APSA, APA, Oxford ori Harvard și MHRA -, nici Lucian Bode nu poate numi metodologia folosită sau standardele academice de citare pe care afirmă că le-a respectat în teza sa de doctorat. Surse diferite și independente au arătat deja că o parte din textul tezei este copiat.

*Foto copertă: Facebook / Lucian Bode

Concluzie

Afirmațiile lui Lucian Bode sunt false. Standardele academice citate în răspunsul Rectoratului UBB către Lucian Bode conțin principii generale de redactare și citare valabile la momentul susținerii tezei. În baza acestora, verdictul Comisiei de etică în privința deciziei de plagiat a tezei de doctorat a lui Lucian Bode este valabil.

Este adevărat că, la momentul susținerii tezei, Școala Doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate a UBB nu avea prevăzute propriile standarde academice de redactare și citare, precum nici reguli antiplagiat. Totodată, nu se pot identifica standardele academice pe care Bode susține că le-a respectat în redactarea tezei de doctorat. Surse independente și diferite au demonstrat că diverse părți din teza de doctorat a lui Lucian Bode sunt copiate din alți autori, fără ghilimele și fără citarea sursei.