Deputatul PSD Lucian Romaşcanu a făcut următoarea afirmație, pe 29 aprilie 2020, în contextul în care un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților.
„(…) legea cu Ținutul Secuiesc a trecut tacit pentru că, urmare inconștienței unui senator liberal infectat cu noul coronavirus, parlamentul a trebuit să fie închis.”
Dacă legea legată de autonomia Ținutului Secuiesc a trecut tacit din cauză că Parlamentul a trebuit să fie închis ca urmare a infectării unui senator liberal cu Covid-19.
Un proiect de lege care prevedea acordarea autonomiei pentru Ținutul Secuiesc a fost adoptat tacit, pe 23 aprilie 2020, de către Camera Deputaților. Proiectul a fost elaborat de doi deputații UDMR, Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza și a fost depus în 23 decembrie.
Data la care s-a împlinit termenul constituțional pentru dezbatere și vot final a fost 25 martie 2020.
Proiectul a fost adoptat până la urmă pe 23 aprilie 2020, cum spune și mențiunea de pe site-ul Camerei Deputaților, „ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit Art.75, alin. (2), din Constituția României”, adică:
„(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.”
Adoptarea tacită se întâmplă atunci când prima cameră parlamentară sesizată în cazul unui proiect de lege nu apucă să îl voteze în cadrul unui termen prestabilit de 45 (legi obișnuite) sau de 60 de zile (coduri și legi complexe). Astfel că, orice propunere legislativă, poate fi adoptată fără vot exact în forma redactată de inițiator. De menționat este că acest lucru este posibil numai în cazul primei Camere sesizate.
În cazul proiectului de lege legat de Ținutul Secuiesc, situația privind împlinirea termenului constituțional de adoptare tacită a proiectului a fost prezentată în ședințele Biroului permanent din 1, 14 și 22 aprilie 2020.
Pe data de 14 martie 2020, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a anunțat că Parlamentul României își suspendă activitatea pentru o săptămână, cu posibilitatea de prelungire, în contextul crizei generate de coronavirus.
Motivul a fost acela că senatorul PNL Vergil Chițac fusese confirmat ca având Covid-19 cu o zi în urmă, pe 13 martie 2020. Acest fapt ce a dus la autoizolarea la domiciliu a mai multor parlamentari, inclusiv a premierului Ludovic Orban din cauza faptului că senatorul a fost prezent în Parlament și la întâlnirile cu colegii săi.
Însă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a subliniat atunci că, deși nu vor mai fi prezenți în Parlament, „activitățile vor fi desfășurate în mediul online, atât timp cât este posibil”.
Marcel Ciolacu a reiterat afirmația pe 19 martie 2020, în ședința online în care Parlamentul a aprobat decretul emis de președintele Klaus Iohannis privind starea de urgență.
„Să știți că activitatea Parlamentului nu se va suspenda, indiferent de perioada stării de urgență”.
De altfel, nici nu avea cum, căci Art. 93 din Constituția României cere ca Parlamentul să funcționeze pe toată durata instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă.
Deputații și senatorii s-au întors însă în Parlament aproape șase săptămâni mai târziu, începând cu 22 aprilie 2020.
În luna februarie, au avut cinci ședințe de plen, în zilele de 3, 5, 11, 24, și 25. În luna martie, au avut loc alte cinci ședințe de plen, în zilele de 9, 10, 12, 14 și 19. În luna aprilie, au mai avut loc încă patru ședințe, pe 2, 3, 16 și 23. În ultima, proiectul a fost adoptat tacit, ca urmare a depăşirii termenului constituţional.
Deci, între 10 februarie (data la proiectul a fost din nou prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților după ce a primit avizele Consiliului Economic şi Social și Consiliului Legislativ) și 25 martie (termenul limită pentru dezbatere și vot final) – deputații au avut 8 ședințe de plen în care ar fi putut fi dezbătut acest proiect.
În urma adoptării tacite, proiectul a ajuns la Senat.
Senatorii s-au întrunit pe 29 aprilie 2020 în ședință de urgență, au respins cu 126 de voturi la 9, proiectul UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc.
Afirmațiile deputatului PSD Lucian Romaşcanu sunt false. Este adevărat că Parlamentul a trebuit să fie închis din cauza unui senator liberal care a fost depistat cu Covid-19, însă activitatea celor două camere nu a fost suspendată. Aceștia au ținut ședințe de plen în care proiectul de lege depus de deputații UDMR putea fi dezbătut chiar și pe timp de criză. L-au adoptat, însă, tacit după depăşirea termenului constituţional.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.