Ce verificăm?

Dacă este interzis prin Constituție ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pentru legea bugetului de stat.

Verificare

Constituția României are un subcapitol cu privire la „Economia şi finanţele publice” care include reglementări cu privire la „Bugetul public naţional”:

Art. 138 spune că:

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

În completare, Art. 65, cel cu privire la „Ședintele Camerelor” arată că:

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.

(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:

1. a) primirea mesajului Preşedintelui României;
2. b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
3. c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
4. d) declararea stării de război;
5. e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
6. f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
7. g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
8. h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
9. i) numirea Avocatului Poporului;
10. j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
11. k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.

 Art. 114 explică ce înseamnă mai exact „Angajarea răspunderii Guvernului”:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Atât Art. 65, cât și Art. 138 cer, explicit, „aprobarea” bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, nu doar „adoptarea” acestora. 

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, avocatul Adrian Toni Neacșu susține că:

„adoptarea”, este o noțiune constituțională distinctă de „aprobare” și că „întreg capitolul referitor la legiferare din Constituție (Art. 73-79) se referă la atribuția Parlamentului de a adopta legi, singura lege care trebuie aprobată fiind chiar cea a bugetului de stat. Prin asumarea răspunderii Guvernului proiectul de lege este adoptat, iar nicidecum aprobat, astfel cum este cerința constituțională”.

Iar, pentru că până acum nici un Guvern nu și-a asumat răspunderea pe legea bugetului de stat, fiind deci o premieră, nu există nici o jurisprudență a Curții Constituționale în acest sens.

Într-o decizie din 2009 privind Legea Educației Naționale, Curtea Constituţională a subliniat:

„Angajarea răspunderii Guvernului potrivit Art. 114 din Constituţie reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare – aşa cum este în speţa de faţă -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Aşa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obişnuită, este practic adoptată tacit în absenţa dezbaterilor, Guvernul ţinând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă în extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă.”

În 2010, judecătorii de la Curtea Constituțională au scris tot referitor la Legea Educației că:

„[…] acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte atribuţia de legiferare. Or, o astfel de interpretare dată dispoziţiilor Art. 114 din Legea fundamentală este în totală contradicţie cu cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa citată şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale, şi încalcă în mod flagrant dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie.”

Concluzie

Afirmația premierului Ludovic Orban este trunchiată. În Constituție nu scrie că explicit că este interzis ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pe Legea bugetului, dar art. 65 și art. 138  cer ca bugetul să fie aprobat – nu doar adoptat – de către Parlament. De asemenea, trebuie avut în vedere că nu există un precedent pe această speță, iar CCR este cea care are ultimul cuvânt și poate decide dacă guvernul a încălcat Constituția când și-a asumat lega bugetului pentru 2020.