Ce verificăm?

Ce a declarat neconstituțional Curtea Constituțională a României în 18 iulie 2019.

Verificare

Clarificăm de la început că Referendumul pentru Justiție a fost validat de Curtea Constituțională a României (CCR) încă din 27 iunie 2019. 

În 18 iulie 2019,  CCR a declarat neconstituționale două propuneri legislative de modificare a Constituției. 

1. O propunere legislativă de revizuire a Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvaţi România, Partidului Naţional Liberal, Partidului Mișcarea Populară şi PRO Europa din Camera Deputaților;

Prin ea se dorea modificarea următoarelor articole din Constituție: 

Art. 37 se introduce un nou alineat:  “Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Art. 38 se modifică și completează: “Nu pot fi aleși în Parlamentul European cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”
Observație: În cazul acestor două articole, Curtea Constituțională a României a considerat că NU se încalcă limitele Constituției.

Art. 73- Alineatul 3 se modifică: “Prin lege organică se reglementează: acordarea amnistiei sau a grațierii colective. Acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”

Art. 74- se modifică alineatul 2 și 3

(2) “Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia și grațierea colectivă cu privire la fapte de corupție.” 

(3) “Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă cameră sesizată. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului, amnistia și grațierea colectivă, cu privire la fapte de corupție.”

Art. 94- se completează la litera d, Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții: (…)  “d) acordă grațierea individuală. Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă.”
Observație: Curtea Constituțională a României a considerat că acestea ÎNCALCĂ limitele Constituției.

Art. 115 se modifică alineatul 6 “Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit.h), i) şi l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Observație: Curtea Constituțională a României a considerat că NU încalcă limitele Constituției.

Art. 146- se modifică astfel: 

• se introduce o nouă literă „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] a 1 ) se pronunță asupra constituționalității ordonanțelor, la sesizarea Președintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție sau Avocatului Poporului; […]
  Observație: Curtea Constituțională a României a considerat că NU încalcă limitele Constituției. 

• se modifică litera d)  „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] d) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.
  Observație: Curtea Constituțională a României a considerat că ÎNCALCĂ limitele Constituției. 

1. O propunere legislativă pentru revizuirea Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din Camera Deputaților. Din fișa acestui proiect de lege reiese că printre semnatari a fost și Călin Popescu Tăriceanu. 

Prin ea se dorea modificarea următoarelor articole din Constituție: 

Art. 37- se introduce un nou alineat: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale şi locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”
Curtea Constituțională a României a considerat că NU se încalcă limitele Constituției.

Art. 94- se modifică litera d: „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […] d) acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”
Curtea Constituțională a României a considerat că ÎNCALCĂ limitele Constituției.

Art. 115- se modifică alineatul 6: “Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Curtea Constituțională a României a considerat că NU se încalcă limitele Constituției.

Art. 146– se introduce o nouă literă C1: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] c1 ) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputați sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Curtea Constituțională a României a considerat că NU se încalcă limitele Constituției.

Concluzie

Afirmația lui Ludovic Orban este adevărată.