Ce verificăm?

Dacă sunt îndeplinite toate criteriile de convergenţă pentru aderarea la zona Euro a României.

Verificare

Pentru început, să vedem care sunt criteriile invocate în declaraţia de mai sus. Acestea sunt stabilite la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Preluăm informaţiile disponibile pe pagina Consiliului:

• Stabilitatea prețurilor: rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.  
• Finanțe publice solide și sustenabile: deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

[în general, cele două criterii sunt tratate individual, de unde şi trimiterea la cinci criterii de convergenţă, n.n.]

• Stabilitatea cursului de schimb: candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.
• Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Adăugăm şi menţiunea de la finalul Articolului 140 din TFUE:

Cele patru criterii prevăzute de prezentul alineat și perioadele relevante pe durata cărora fiecare dintre acestea trebuie să fie respectat sunt precizate într-un protocol anexat la tratate. Rapoartele Comisiei și ale Băncii Centrale Europene iau de asemenea în considerare rezultatele integrării piețelor, situația și evoluția balanțelor de plăți curente, precum și o examinare a evoluției costurilor salariale unitare și a altor indici de prețuri.

Consultând Raportul BNR invocat de Luminiţa Jivan, dar şi alte date oficiale, putem constata următoarele:

• Rata inflaţiei: conform datelor din Raportul BNR, acest criteriu este îndeplinit, la momentul actual; datele Eurostat despre indicele armonizat al preţurilor de consum confirmă acest lucru (valoarea aferentă lunii decembrie 2017 este de 1,98).

• Deficitul bugetar: Într-o notă privind execuţia bugetului general consolidat (2017), Ministerul Finanţelor făcea următoarele precizări: „Execuția bugetului general consolidat, pe baza datelor operative de execuție, pe anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96% din PIB.”
  
• Datoria publică: conform celui mai recent Buletin al Ministerului Finanţelor (noiembrie 2017), datoria publică reprezintă echivalentul a 36,5% din PIB, sub limita de 60% enunţată în criteriu:
  

• Stabilitatea cursului de schimb: Deşi leul s-a depreciat recent, cursul se păstrează în interiorul bandei de fluctuaţie, îndeplinind aşadar criteriul enunţat; în raportul BNR se precizează că s-a înregistrat o „variaţie moderată a cursului de schimb leu-euro (în medie, 1,7%).”

• Rata dobânzilor la termen lung: acesta este criteriul pe care, conform Eurostat, România nu îl îndeplineşte. Diferenţa nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. România, cu o valoare aferentă lunii ianuarie 2018 de 4,24, depăşeşte cu peste două puncte procentuale chiar şi media europeană (EU28 = 1,30; EU27 = 1,29).

(^ click pentru varianta mai mare)

Conform celor de mai sus, putem spune că România nu îndeplinește toate condiţiile de convergenţă la momentul de faţă – criteriul referitor la rata dobânzilor pe termen lung nu este respectat. Cea mai recentă informare asupra respectării criteriilor de convergenţă a Comisiei Europene arată faptul că situaţia era similară şi în noiembrie 2017:

Concluzie

Afirmaţia Luminiţei Jivan este falsă. Chiar dacă nu includem în discuţie proiecţiile care anticipează o creştere a inflaţiei şi depăşirea pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, faptul că rata dobânzilor la termen lung nu se înscrie în limitele enunţate anterior face ca România să nu îndeplinească toate criteriile de convergenţă la zona Euro.