Ce verificăm?

Verificăm dacă crearea acestei agenții a fost necesară pentru respectarea jaloanelor din PNRR și ce ne-am asumat mai exact în Capitolul 14. Buna guvernanță.

Verificare

Situația întreprinderilor publice este evidențiată în C14. Buna guvernanță din PNRR, prin reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali. Capitolul face parte din obiectivul specific 7 și anume:„Creșterea rezilienței companiilor de stat ca urmare a operaționalizării principiilor guvernanței corporative”, la rândul lui inclus în cadrul Reformei 9, „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. 

Conform datelor oferite de Guvernul României în subcapitolul 2. Provocări și obiective din PNRR, există 2.471 de întreprinderi publice, centrale și locale.

Tot în același subcapitol este menționat și Raportul de Țară din anul 2019, realizat de Comisia Europeană, care atrage atenția asupra performanțelor economice scăzute ale întreprinderilor publice din România.

Sunt evidențiate datoriile semnificative la bugetul de stat, scăderea profiturilor și creșterea arieratelor. O altă observație este că există într-adevăr o legislație solidă în domeniul guvernanței corporative, dar aplicarea temeinică a acestor instrumente este problematică. Comisia încurajează un management mult mai activ din partea guvernanței centrale și administrațiilor locale care răspund de aceste întreprinderi publice. 

NOUA AGENȚIE

Guvernul și-a asumat, prin PNRR, ca obiectiv de reformă, îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat – mai simplu, aplicarea unor măsuri de eficientizare a acestora.

În descrierea acestui obiectiv este menționată înființarea unui „grup de lucru operativ la Centrul Guvernului, pentru a asigura monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă, având responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, a observatorilor, precum și pentru evaluare și control”. 

Aspectele ce țin realizarea acestui obiectiv sunt detaliate în subcapitolului R9, unde se detaliază implementarea unei structuri/Task Force responsabile.

Primul Task Force menționat este „format din experți internaționali independenți care să ofere recomandări cu privire la modalitatea optimă pentru înființarea unei structuri sau a unei structuri/task-force pe baza principiilor de guvernanță corporativă, care să fie mandatat și finanțat corespunzător.” (Cap. 14 Buna Guvernanță din PNRR, pagina 99) și de care nu este deloc menționat în hotărârea de înființare a AMEPIP.

Al doilea Task Force ar fi responsabil de realizarea unui tablou de bord la nivel central „care să monitorizeze activitatea tuturor întreprinderilor publice și să semnaleze orice nerespectare a prevederilor legale, care să elaboreze o metodologie pentru evaluarea activelor neperformante și un cadru de contract unic pentru contractele de management, inclusiv pentru stabilirea indicatorilor de performanță.” (Cap. 14 Buna Guvernanță din PNRR, pagina 102) care are atribuții mult mai limitate comparativ cu noua agenție.

De asemenea, PNRR-ul menționează înființarea unui grup operativ la nivelul guvernării centrale și nu a unei noi agenții, inclusiv în jaloanele acestui capitol 14, prin măsura conexă 440, care asigură resursele necesare.

Ca atare, România era obligată să formeze un grup de lucru, un task force sau o structură care să pună în practică aceste reforme. Acestea puteau fi înființate direct în subordinea prim-ministrului sau în cadrul Guvernului, fără să fie nevoie de o agenție nouă, cu aproape 100 de angajați, așa cum a făcut România, până la urmă.

GRUP DE LUCRU vs  AGENȚIE

Conform Hotărârii 617/2023, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)are personalitate juridică, este subordonată Guvernului și coordonată de prim-ministru, prin Secretariatul General al Guvernului.

Această agenție are funcții de reglementare, strategie, monitorizare și control, administrare a proprietății statului, avizare și aprobare a indicatorilor și sprijin tehnic acordat autorităților publice. Potrivit hotărârii, AMEPIP poate avea 88 de posturi, plus un președinte și doi vicepreședinți, la care se adaugă câte doi angajați la cabinetul fiecăruia, deci 97 de posturi în total. 

Conducerea Agenției, asigurată de un președinte și doi vicepreședinți, va fi plătită la nivelul maxim al angajaților guvernamentali, plus 50%. Jurnaliștii ZF au calculat că președintele AMEPIP va avea cel puțin 4.000 de euro pe lună, în aceste condiții.

Toți cei trei membri din conducerea Agenției sunt numiți direct de prim-ministru, fără concurs. 

PRINCIPIILE OCDE

Un alt punct important asumat în acest capitol de Bună Guvernanță – și implicit subcapitolul referitor la guvernanța corporativă – este modificarea legislației care prezintă guvernanța corporativă în întreprinderile publice, pentru a corespunde principiilor state ownership ale OCDE (implicarea statului în economie prin respectarea principiilor de concurență și competitivitate ale pieței).

Principiul esențial la OCDE este acela ca întreprinderile publice să se comporte exact ca o întreprindere privată și să nu se folosească de capitalul politic al statului pentru a influența concurența pe piață. 

În cadrul Expunerii de motive se menționează importanța principiilor OCDE ca bun exemplu de funcționare al acestei agenții, dar în cadrul Hotărârii ce reglementează efectiv această agenție nu se menționează deloc colaborarea sau internaționalizarea AMEPIP cu OCDE și nici principiile de neimplicare a statului, care stau la baza Organizației.

Legislația în vigoare (Legea 11/2016 și OUG 109/2011) a fost modificată în 28 iunie 2023, prin adoptarea Legii 187.

Chiar dacă aceste principii sunt menționate de către prim-ministru, crearea unei agenții de stat care să intervină în mod direct în deciziile din interiorul întreprinderilor publice poate fi considerată chiar contrară principiilor OCDE.

„Guvernele trebuie să le permită Întreprinderilor de stat să aibă autonomie operațională completă, pentru a-și îndeplini obiectivele definite și să se abțină de la a interveni în conducerea Întreprinderii de stat. În calitate de acționar, Guvernul trebuie să evite să redefinească obiectivele Întreprinderii de stat într-un mod netransparent.”  se arată în ghidul OCDE privind Guvernanța Corporativă a Întreprinderilor de Stat (2015, p. 18)

Concluzie

Afirmațiile prim-ministrului Marcel Ciolacu sunt trunchiate. Prin PNRR, România și-a asumat întărirea principiilor de guvernanță corporativă în cadrul întreprinderilor publice, dar NU înființarea unei agenții. Sarcinile puteau fi îndeplinite de un grup de lucru, așa cum arată documentele agreate cu Comisia Europeană.