Ce verificăm?

Care a fost deficitul bugetar în 2019-2020, dacă a crescut imediat după plecarea guvernului PSD și care sunt măsurile care au influențat deficitul.

Verificare

În urmă cu 5 ani, România era condusă de guvernul PSD cu prim-ministru Viorica Dăncilă, demis în 1 octombrie 2019, în urma unei moțiuni de cenzură. Începând cu 4 noiembrie 2019, România a fost /a> de Guvernul Orban (PNL), în cadrul căruia Florin Cîţu a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice, până în martie 2020. A urmat guvernul Cîțu, cu alianța PNL-USR, după care PSD a revenit la guvernare, în cadrul guvernului Ciucă, începând cu noiembrie 2021. 

În noiembrie 2020, Ministerul Finanţelor a raportat o datorie publică, raportat la PIB, de 52,4%. Anterior, în 2018 și 2019, pe durata guvernării PSD, datoria publică/PIB se situa sub valoarea de 39,5%. Anul pandemic 2020, precum și punerea în aplicare a măsurilor legate de majorarea pensiilor și mărirea alocațiilor (așa cum vom arăta în cele ce urmează) au avut o influență importantă asupra bugetului.

Raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul I al anului 2019 indică un deficit de 0,54% din PIB, sub nivelul de 0,74% estimat pentru perioada analizată. 

Ulterior, în perioada mai-august 2019, concomitent cu majorarea pensiilor în mandatul PSD, deficitul bugetar a sărit la 1,40% din PIB.

Raportul privind execuţia bugetară finală pe anul 2019 subliniază faptul că, în luna noiembrie, deficitul bugetului general consolidat a crescut la 4,43% din PIB, de la 2,76%, cât a fost stabilit inițial prin Legea bugetului de stat.

Pe fondul acestor cifre, care au crescut îngrijorător într-un timp scurt, în 4 martie 2020, Comisia Europeană a recomandat deschiderea procedurii de deficit excesiv pentru România, decizie adoptată de Consiliul UE în 3 aprilie 2020. Recomandarea Comisiei prevedea un deficit bugetar de 4% în 2019 (spre finalul anului deficitul a ajuns 4,4%), care ar fi putut creşte până la 7,7% în 2022, dacă România nu urma să își corecteze politicile fiscale. 

Procedura de deficit excesiv (PDE) poate fi recomandată de Comisia Europeană dacă un stat membru UE nu reuşeşte să mențină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut şi nivelul datoriei publice sub 60% din PIB. Scopul procedurii este ca ţara vizată să-și corecteze deficitele/datoriile prea mari. Astfel, statelor membre aflate în PDE le revine obligaţia de a prezenta Comisiei planuri financiare în care să explice cum intenționează să-și reducă deficitul/datoria publică. 

De ce a crescut deficitul bugetar al României, în 2020?

Principala acţiune identificată de Comisie, care a contribuit semnificativ la mărirea deficitului, a fost majorarea pensiilor, proiect iniţiat de Guvernul Dăncilă şi votat în vara anului 2019 de PSD, UDMR, ALDE, PMP, PRO România și minorități. De asemenea, Comisia Europeană a catalogat şi dublarea alocaţiilor pentru copii, adoptată în decembrie 2019, drept o măsură fiscală cu un impact negativ asupra prognozei economice. Această majorare a fost propusă tot de PSD. 

În plus, raportul Comisiei menţionează şi faptul că, în perioada decembrie 2019-ianuarie 2020, autoritățile au adoptat noi reduceri de impozite, printre care reducerea accizei la carburanţi şi a contribuțiilor la asigurările sociale pentru lucrătorii part-time (iniţiativă PNL) și eliminarea impozitului bancar pe totalul activelor (adoptată prin OUG 01/2020 de Guvernul Orban, PNL). Deși cu un impact mai mic asupra deficitului, acestea au contribuit totuși la creșterea lui.

În aprilie 2020, Consiliul a adoptat o recomandare adresată României pentru ca aceasta să pună capăt deficitului excesiv până în 2022. Din cauza incertitudinii cauzate de pandemia de COVID-19, Comisia nu a prezentat o recomandare în noiembrie 2020. Prin urmare, în 18 iunie 2021, Consiliul a decis prelungirea termenului acordat pentru corectarea deficitului public. Recomandarea stabilește că, pentru a respecta noul termen limită (2024), România ar trebui să atingă o țintă de deficit public de 8,0 % din PIB în 2021, 6,2 % în 2022, 4,4 % în 2023 și 2,9 % din PIB în 2024.

Cifrele publicate de Uniunea Europeană arată că, în 2022, zece state membre au eșuat în menținerea deficitului bugetar sub 3% – printre care Spania, Franţa, Italia şi Austria, în timp ce 15 țări au depășit pragul de 60% datorie/PIB până în al treilea trimestru al anului.

În 24 mai 2023, Comisia Europeană a anunțat că va recomanda Consiliului deschiderea procedurilor de deficit excesiv în primăvara anului 2024, în funcţie de rezultatele din 2023, cu referire la Malta, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Finlanda, Italia, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia.

Concluzie

Afirmaţia făcută de Marcel Ciolacu este trunchiată. Spre finalul anului 2019, deficitul bugetar a ajuns la 4,3% din PIB de la 2,76%, cât a fost stabilit inițial, însă principalele acţiuni fiscale (majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor) care au contribuit la obţinerea acestui rezultat au fost propuse şi adoptate de PSD. Prin urmare, deficitul înregistrat la finalul anului 2019 nu a fost responsabilitatea exclusivă a coaliţiei PNL-USR, ci, așa cum a subliniat și Comisia, a fost cauzat în mare măsură tocmai de măsurile propuse anterior.

*Foto: Marcel Ciolacu / Facebook