Ce verificăm?

Cum a fost respectată regula privind rectificările bugetare.

Verificare

Legea 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare cuprinde, la Capitolul V, unele reguli privind rectificările bugetare: 

Articolul 23 

(1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum și utilizarea sumelor reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară publicat, precum și opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.

(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici care au stat la baza legii bugetare, se poate promova o rectificare bugetară în primul semestru al anului.

Așadar, Legea 69/2010 pune o limită de două rectificări pe an și ele trebuie să aibă loc după 1 iulie. Însă cuprinde și o excepție. Iată cum a fost aceasta pusă în aplicare, din 2011 până acum:

Marcel Ciolacu se referă la anul 2020, când au fost făcute trei rectificări bugetare, în loc de două. 

Într-adevăr, prima rectificare bugetară a fost făcută în martie, deci nu are respecta, teoretic, inclusiv regula de a nu avea rectificări bugetare în primul semestru al anului.

Însă, dacă ne uităm la OUG 50/2020 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, observăm că aceasta este trecută în contextul pandemiei și al decretării stării de urgență pe teritoriul României:

Având în vedere:

– Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, potrivit căruia Președintele României a prelungit cu 30 de zile starea de urgență și prin care se mențin măsurile dispuse prin actele emise pentru punerea în executare a Decretului nr. 195/2020;

– Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, potrivit căruia Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare;

– prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, potrivit cărora prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) și (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020 se pot promova rectificări bugetare în primul semestru al anului;

– necesitatea luării unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației;

– analiza evoluției indicatorilor macroeconomici pentru anul 2020, comunicați de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în contextul pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2

Astfel, după cum confirmă și Consiliul Fiscal, aceasta urmează derogările permise de Legea 69/2010:

 <<Derogarea de la obiectivele LRFB (cele din articolele 4-7 și 14), pe care rectificarea le are în vedere, este permisă, având în vedere articolul 8, doar în „condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu”>> 

(Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020, pagina 3).

Dar, dacă ne uităm în istorie, observăm că a mai existat, de la adoptarea Legii 69/2010 încoace, încă un an în care au fost avansate trei rectificări bugetare în loc de una. Acel an a fost anul 2014, an în care Guvernul era condus de Premierul PSD, Victor Ponta. Acesta a promovat, prin OUG 74/2014, o a treia rectificare a bugetului de stat, iar felul în care aceasta este justificată este următorul:

„Având în vedere:

– analiza execuţiei veniturilor bugetare derulată pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2014;

– luând în considerare excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a performanţei mult mai bune în încasarea veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări, şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014;

– necesitatea continuării consolidării fiscale în anul 2015 prin plata titlurilor executorii şi a altor plăţi aferente anului 2015 în anul 2014, fapt care va contribui la atingerea ţintelor de deficit […]”

Excepția de la Legea 69/2010 nu este, astfel, una încadrabilă în prevederile legale, nefiind vorba de o înrăutățire a prognozei macro-economice, iar această nouă rectificare are loc chiar între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2014, în care premierul Victor Ponta se confrunta cu Klaus Iohannis. 

De altfel, Consiliul Fiscal confirmă neîncadrarea în excepțiile Legii 69/2010, afirmând că: 

<<Justificarea pentru această suspendare temporară a prevederilor celor două legi, conform preambulului actului normativ, constă în principal în „excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat față de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014”. 

Argumentul este în mod evident fals, întrucât situația de excedent bugetar după 10 luni de execuție bugetară nu este cauzată nicidecum de unele venituri bugetare care să depășească substanțial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor de natura investițiilor: la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investițiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiții mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.>>

(Opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul celei de-a treia rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2014, pagina 1)

Concluzie

Afirmația lui Marcel Ciolacu este falsă. Cele trei rectificări bugetare din 2020 sunt făcute prin derogare de la Legea 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, încadrându-se în excepțiile prevăzute de lege. Mai mult, conform Consiliului Fiscal, în 2014, premierul PSD a promovat o a treia rectificare bugetară folosind un argument fals. Acest lucru s-a întâmplat între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, în care concura pentru Președinția României.