Marcel Ciolacu (premier, președinte PSD)
„(…)acum sunt vreo 50 de excepții la cota unică, deci noi nu mai avem cotă unică”.

Trunchiat
Barometru Factual
Finante
Data verificării: 30.07.2024
www.factual.ro
Sursa afirmației: Facebook (min. 11:19)

Context

Întrebat despre punerea în aplicare a impozitării progresive, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat într-o conferință de presă din 12 iulie 2024:

Eu nu am exclus menținerea cotei unice, fiindcă este un instrument mult mai ușor de colectat. (…) Dacă am introduce acum adevărata cotă unică, fiindcă acum sunt vreo 50 de excepții la cota unică, deci noi nu mai avem cotă unică, (…) în acest moment ar fi o mărire de taxe”.

Ce verificăm?

Care este situația cotei unice de impozitare din România.

Verificare

Cota unică de impozitare din România este stabilită la 10% pe venit (art. 64) și 16% pe profit (art. 17), potrivit Codului Fiscal

Microîntreprinderile au o cotă de impozitare de 1% sau 3% (în funcție de venituri și de felul activității – art. 51).

Câteva dintre excepțiile de la cota unică la care face referire Marcel Ciolacu sunt următoarele:

  • IT-iștii (scutire de la plata impozitului pe venit, dacă au venituri brute lunare sub 10.000 lei: art. 60)
  • dividendele (sunt venituri neimpozabile în mai multe situații: art. 15, 23, 24)
  • angajații din construcții care obțin venituri într-un anumit interval (scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuției sociale de sănătate precum și de reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75 puncte procentuale, în anumite condiții),
  • salariații din agricultură și industria alimentară (reprezintă venituri neimpozabile în anumite condiții: art. 105, materialul informativ ANAF de aici),
  • cercetătorii (acordarea de stimulente fiscale: art. 20),
  • drepturile de autor (impozit de 10%: art. 72),
  • veniturile din chirii (impozit de 10%: ghid ANAF), etc. 

Taxarea cu cotă unică reprezintă taxarea cu aceeași cotă pentru toți plătitorii de taxe, indiferent de venit. Opusul taxării cu cotă unică este taxarea progresivă.

Taxarea progresivă presupune o cotă de taxare care crește pe măsură ce venitul crește. Veniturile mai mici sunt taxate cu cote mai mici, iar veniturile mai mari cu cote mai mari. De obicei, cotele se stabilesc pe intervale, de exemplu: veniturile între sumele a și b sunt taxate cu x%, veniturile între sumele c și d sunt taxate cu y%. Taxarea în Statele Unite este considerată progresivă, existând șapte astfel de intervale în 2024.

Conform definițiilor oferite, remarcăm că România nu poate intra în categoria țărilor care taxează progresiv doar datorită faptului că are excepții de la cota unică.

În plus, un raport din 2017 al Comisiei Europene spunea că, dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar statele Baltice, Ungaria, Bulgaria și România au o cotă unică pe venit (pagina 5). Acest fapt este confirmat și de datele mai recente de aici

Țările europene care nu fac parte din OECD (n.r. România, Bulgaria, majoritatea țărilor balcanice ș.a.) au cote mai mici și taxează venitul persoanelor fizice cu o cotă unică”. 

Un alt raport al Comisiei Europene din 2023 despre taxarea în Uniunea Europeană arată că sarcina fiscală (en. tax wedge, raportul dintre totalul taxelor plătite pentru un angajat și costul total pentru angajarea acestuia) este, în România, similară pe 5 categorii diferite de venituri, fapt care indică existența reală a unei cote unice. 

Taxarea muncii este „foarte progresivă” în Belgia, Irlanda și Austria: sarcina fiscală este din ce în ce mai mare pe măsură ce venitul crește.

În graficul de mai sus observăm că România, Ungaria și Bulgaria sunt singurele țări în care sarcina fiscală NU este cea mai mare pe categoria cea mai mare de venituri (Q5), restul țărilor având, mai mult sau mai puțin, o creștere a sarcinii fiscale odată cu creșterea venitului.

De asemenea, și OECD spune despre România că aplică o taxă unică (en. flat tax) veniturilor personale și că ar trebui, mai degrabă, să încurajeze taxe mai mici pentru cei cu venituri mai mici (pagina 45).

Un raport al Comisiei Europene din 2024 menționează, însă, că taxarea este mai progresivă în România când vine vorba de gospodării: 

Un raport World Bank ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență recomandă României să introducă impozit progresiv pe venit și să renunțe la excepțiile din zonele IT, agricultură și construcții.

Contabila Cristina Vintilă ne-a confirmat că există „excepții la excepții” în ceea ce privește cotele de impozitare în România, fiind dificilă estimarea unui număr exact.

Pe impozitul de venit, de exemplu, cota de impozitare este de 10%, dar de multe ori, în funcție de tipul de venit (PFA, chirii, acțiuni, criptomonede, etc.), diferă metoda prin care se calculează impozitul. Cota unică este, într-adevăr, „alterată” de aceste excepții.

Concluzie

Afirmația lui Marcel Ciolacu este trunchiată. Legislația din România prevede, într-adevăr, foarte multe excepții la cota unică de impozitare. Totuși, Comisia Europeană și World Bank consideră că România are o cotă unică de impozitare (chiar și cu excepțiile menționate mai sus) și recomandă trecerea la cota progresivă.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.