Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În contextul creșterii prețurilor la energie, este de așteptat și o explozie a prețurilor la alimentele de bază, a căror producție este direct dependentă de sursele energetice. Ca să evite temporar acest lucru, președintele PSD, Marcel Ciolacu a propus, în cadrul coaliției de guvernare, plafonarea prețurilor pentru produsele de bază (făină, lapte, zahăr, ulei etc.). Întrebat de jurnaliști, în 1 februarie, dacă propunerea presupune și raționalizarea acestor produse (impunerea unei cantități maxime care poate fi achiziționată de o persoană), liderul social-democrat a confirmat, aducând în discuție exemplul Ungariei: „În Ungaria așa s-a făcut, este și normal. Nu poți să cumperi cu camionul, că facem export de produse plafonate”.
Efectul scumpirilor din energie s-a putut deja observa, în România, din luna decembrie. Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere a prețurilor la mărfurile alimentare cu 6,69% în decembrie 2021, față de finalul anului 2020.
Prevederile din Ungaria privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază și dacă este prevăzută și raționalizarea acestor produse.
Guvernul de la Budapesta a emis un decret, în 14 ianuarie 2022, care prevede plafonarea prețurilor la alimentele de bază, în perioada 1 februarie – 1 mai (o măsură pe care premierul Viktor Orban o anunțase cu două zile înainte, pe pagina sa de Facebook). Măsura a fost criticată ca având caracter puternic electoral, având în vedere că în Ungaria urmează alegeri generale, în luna aprilie.
Potrivit actului guvernamental, prețurile nu pot fi mai mari decât cele afișate în data de 15 octombrie 2021 (prețurile întregi, fără reduceri). Decretul vizează următoarele produse de bază: făină de grâu, zahăr granulat, lapte 2,8% grăsime, ulei de floare soarelui, carne de porc (picior), piept de pui, spate de pui.
Pentru a preveni raționalizarea, decretul prevede și că magazinele sunt obligate să listeze în continuare produsele plafonate, minimum în cantitatea vândută la data de referință (15 octombrie 2021). Agenția Națională Ungară pentru Siguranță Alimentară (NÉBIH) este abilitată să supravegheze respectarea acestei măsuri și, dacă e cazul, să aplice amenzi cuprinse între 140-8.400 de euro (echivalentul în forinți). Magazinele depistate că se abat de la această regulă în mod repetat pot fi închise până la 6 luni.
Decretul guvernamental NU prevede în niciun fel raționalizarea produselor.
Totuși, limitarea cantității cumpărate de o singură persoană a venit ca o reacție firească a sectorului de retail, obligat să practice prețuri care nu respectă piața liberă. Lidl a fost primul lanț de magazine care a aplicat raționalizarea. Broșura Lidl Ungaria, valabilă pentru perioada 3-6 februarie, stipulează cantitățile maxime care pot fi cumpărate la zahăr (10 kg), făină (10 kg), lapte (12 litri), ulei de floarea soarelui (10 litri).
Și lanțul de magazine Spar a anunțat că raționalizează produsele de bază. „(…) am decis să introducem o restricție cantitativă pentru produsele cu prețuri oficiale, începând cu 1 februarie. Prin această decizie, dorim să ne asigurăm că toată lumea are acces la produsele afectate, în cantități casnice, ca de obicei”, a declarat Márk Maczelka, șeful departamentului de comunicare la Spar Ungaria, citat de publicația Hungary Today.
Afirmația lui Marcel Ciolacu este trunchiată. Deși Ungaria a decretat plafonarea prețurilor la alimentele de bază, nu a prevăzut și raționalizarea acestora. Totuși, limitarea cantității care poate fi cumpărată a venit ca reacție din partea unor retaileri.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.