Ce verificăm?

Ce prevede legislația țărilor membre ale Uniunii Europene despre funcționarea „păcănelelor”?

Verificare

În ședința Senatului din data de 5 septembrie 2023 a fost adoptată „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”. Propunerea se va dezbate și în Camera Deputaților

În linii generale, proiectul de lege votat prevede:

• sălile de jocuri de noroc să fie amplasate la cel mult 50 de metri de limita teritorială a orașelor, municipiilor sau comunelor. Aceeași limită se aplică și la București. 
• sălile de jocuri nu vor putea fi amplasate la mai puțin de 300 de metri de școli, parcuri, locuri de joacă, biserici, sau spitale sau în zone unde ar putea încurca traficul.
• licențele pentru organizarea jocurilor de noroc vor fi acordate în așa fel încât să nu existe mai mult de un punct de lucru per 20.000 de locuitori. În fiecare punct de lucru vor putea exista maxim 20 de aparate de tip slot-machine, față de numărul actual, de 75.
• unitățile care permit accesul minorilor vor primi amenzi între 100.000 și 200.000 de lei. La a doua abatere, autoritățile le pot suspenda licența timp de șase luni, iar la a treia abatere, licența le va fi anulată.

Pentru a putea avea efecte, proiectul mai trebuie aprobat de Camera Deputaților și promulgat de președinte. 

În România există puține studii și date despre adicția provocată de jocurile de noroc. Industria jocurilor de noroc promovează un studiu, plătit de câteva companii din acest domeniu, din care reiese că românii pariază bani pentru „divertisment” și că oamenii joacă „din plăcere”. De asemenea, mai există un studiu, făcut tot pe banii companiilor din această industrie, din care reiese că 61% dintre respondenți văd jocurile de noroc ca pe o sursă de „distracție”, 9% dintre cei care răspuns chestionarului consideră jocurile de noroc o sursă de venit, iar 20% o combinaţie între venit şi distracţie.

În realitate, profiturile din industria jocurilor de noroc sunt realizate tocmai de pe urma dependenței pe care acestea o cauzează.

Un articol publicat în The Guardian explică de ce aparatele de păcănele dau dependență. „Mașinile de poker sunt concepute în mod subtil pentru a da impresia că, chiar și atunci când nu câștigi, ai fost foarte aproape de victorie”, explică Kate Seselja, o fostă jucătoare care acum dezvoltă programe de sănătate pentru a îi ajuta pe alții să își depăseașcă adicția. 

Un studiu făcut în Elveția estimează că 71% din populația statului a jucat, cel puțin o singură dată, de-a lungul vieții. Din acest procent, aproximativ 3,8% au declarat că au resimțit repercursiuni de ordin psihic (probleme clinice și sociale, anxietate, depresie, intenții suicidale, disfuncție familială, probleme financiare etc.) de pe urma adicției. Pe de altă parte, studiul relevă că banii cheltuiți de aceste persoane reprezintă aproximativ 31,3% din veniturile brute ale afacerilor din această industrie.

Antropoloaga Natasha Dow Schüll a publicat în 2015 un studiu, bazat pe 15 ani de cercetare, care vizează adicțiile create de aparatele de jocuri de noroc tip slot machines (păcănele). Ea concluzionează că jucătorii pot ajunge într-o stare de transă pe care o numesc „zona automată”, în care grijile zilnice, cerințele sociale și chiar conștientizarea corporală dispar. Ajunși în acest stadiu, dependenții nu joacă pentru a câștiga, ci pur și simplu pentru a continua să joace, cât mai mult timp posibil – chiar și cu prețul epuizării fizice și economice.

Cum este reglementată piața jocurilor de noroc în România?

Direcția Generală de Asistență pentru Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a elaborat Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc în baza căruia se calculează plățile la bugetul de stat. 

De asemenea, OUG 77/2009 mai stabilește o serie de taxe și licențe pe care societățile din acest domeniu le plătesc la bugetul de stat. 

Modificările legislative votate în ședința Senatului din 5 septembrie 2023 nu sunt singurele proiecte legislative prin care politicienii au încercat să stabilească un cadru mai restrictiv pentru jocurile de noroc.

Proiectul „Fără păcănele pe lângă școli” a fost inițiat în decembrie 2022, dar este blocat la Camera Deputaților în cadrul mai multor comisii care sunt așteptate să emită avizele de oportunitate. 

În linii generale, acest proiect prevede ca sălile de jocuri de noroc sau cazinourile să nu poată fi amplasate la o distanță mai mică de 300 de metri de locurile de joacă, școli, bănci sau instituții de cultură. 

Într-un alt proiect se urmărește interzicerea publicității la jocurile de noroc. După ce a ieșit din dezbaterile organizate de Senat, textul legislativ a suferit modificări substanțiale care afectează într-o măsură mică publicitatea jocurilor de noroc:  în domeniul audiovizual, spoturile publicitare pot fi difuzate noaptea fără nicio restricție, iar reclamele outdoor sunt permise, cu o limită de maximum 30 mp. În textul inițial se interzicea cu desăvârșire publicitatea la jocurile de noroc.

În Uniunea Europeană nu există o legislație unitară vizavi de jocurile de noroc.

Spre exemplu, în Spania legislația primară a fost elaborată în anul 2011 și, ulterior, a fost completată prin diverse acte normative. Nu există nicio restricție pentru operatorii de jocuri de noroc prin care aparatele tip slot machine/păcănelele să nu aibă voie să funcționeze în interiorul localităților.

Legislația primară care reglementează jocurile de noroc în Franța poate fi accesată aici, iar instituția publică care supraveghează jocurile de noroc este Autoritatea Națională pentru jocuri de noroc. Nici în această țară „păcănelele” nu sunt interzise în interiorul localităților.

Nici în Italia, jocurile de noroc tip slot-machine nu sunt interzise în localități. Operatorii trebuie să obțină o licență și să fie autorizați de agenția prin care sunt reglementate jocurile de noroc. 

În Germania, jocurile de noroc sunt legiferate de Tratatul asupra jocurilor de noroc din Germania. Legislația din acest domeniu prevede că operatorii de păcănele trebuie să obțină o licență, există un plafon al sumelor care pot fi pariate și/sau pierdute, accesul minorilor în sălile de jocuri nu este permis etc. Însă, legea nu prevede ca sălile de jocuri de noroc să fie scoase în afara localităților. 

În Polonia, legislația din domeniul jocurilor de noroc poate fi accesată aici. Operatorii trebuie să obțină o licență specifică de la Ministerul Finanțelor. În privința publicității făcute jocurilor de noroc, legislația este strictă, în special în ceea ce privește promovarea către minori a jocurilor de noroc și a reclamelor care pot fi considerate înșelătoare sau agresive.

Nici în această țară păcănelele nu sunt scoase în afara localităților.

În Bulgaria, legea care stabilește un cadrul în care se pot desfășura jocurile de noroc specifică necesitatea obținerii unor licențe de către operator și există reguli stricte în privința publicității. Nici în această țară sălile cu păcănele nu sunt scoase în afara localităților.

Deși nu face parte din Uniunea Europeană, un caz aparte pe care am ales să îl analizăm este cel al Norvegiei. Un studiu făcut în această țară arată cum a gestionat acest stat problemele cauzate de jocurile de noroc, în special, a persoanelor care dezvoltaseră o adicție pentru păcănele. Cercetarea arată că, în 2001, în Norvegia funcționau aproximativ 19.000 de păcănele, operate de peste 100 de companii. Ele erau disponibile în centre comerciale, magazine alimentare, stații de autobuz și alte spații publice. Pentru că numărul norvegienilor care au dezvoltat adicție a crescut foarte mult, statul a monopolizat piața jocurilor de noroc. Operatorii de jocuri de noroc au contestat această decizie, însă firmele au pierdut procesul. În perioada 2006 – 2009, statul norvegian a înlocuit aparatele slot machines cu terminale video interactive, denumite Multix, și conectate la un server central. Însă, pentru a putea juca la acest tip de aparate, fiecare jucător trebuie să obțină un card personalizat de jucător, astfel că jucătorii sunt înregistrați într-o bază de date. Păcănelele nu au fost scoase în afara orașelor.

În Norvegia, toate jocurile de noroc sunt sub monopolul Ministerului Culturii care deține Norsk Tipping AS, o companie deținută integral de stat, și care furnizează servicii de jocuri de noroc. Compania Norsk Rikstoto se ocupă de administrarea pariurilor la cursele de cai.

Din prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, există cazuri în care judecătorii au recunoscut drepturile țărilor UE de a restricționa furnizarea anumitor servicii de jocuri de noroc pentru a proteja obiectivele de interes public, cum ar fi protecția minorilor, lupta împotriva dependenței de jocuri de noroc sau prevenirea criminalității și a fraudei.

Puteți accesa diferite hotârâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, relevante pentru legislația care reglementează jocurile de noroc, aici.

Concluzie

Jocurile de noroc provoacă dependență, iar la nivel european există o tendință de a reglementa această piață cât mai strict. Însă declarațiile premierului României, Marcel Ciolacu, sunt false. Statele care fac parte din Uniunea Europeană nu au o legislație unitară prin care să interzică funcționarea jocurilor de noroc de tipul slot machines în interiorul localităților. De altfel, nici propunerea legislativă vizată nu le elimină din orașe, așa cum susține Marcel Ciolacu, ci le impune obligativitatea de a se muta la marginea localităților.

*Foto copertă: pixabay.com