Marcel Ciolacu – președintele Partidului Social Democrat și al Camerei Deputaților – a făcut următoarea afirmație pe 28 mai 2020:
,,În cele 7 luni de guvernare, Cîțu a împrumutat peste 84,5 miliarde de lei: 12,5 miliarde în noiembrie și decembrie 2019, iar 72 de miliarde în cele 5 luni din acest an. Este aproape cât împrumutul luat de la FMI și Comisia Europeană în criza din 2009-2010.’’
Cu ce sumă s-a împrumutat Guvernul în perioada noiembrie 2019 - mai 2020.
Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, valoarea împrumuturilor contractate este următoarea:
Adică, în perioada noiembrie 2019- mai 2020, am împrumutat 78.37 miliarde lei, echivalentul a 16.32 miliarde euro.
Apoi, în 2009, România a semnat un acord de împrumut cu Comunitatea Europeană de maxim 5 miliarde de euro. Același act arată că împrumutul a fost luat în coroborare cu:
În total, 19.95 miliarde de euro.
În același timp, dacă ne uităm la evoluția datoriei guvernamentale, observăm un trend ușor crescător pentru valoarea acesteia ca procent din PIB. Evoluția ne arată că datoria publică a ajuns la final de aprilie 2020 la 35.9% din PIB, în creștere față de 35.1% în 2017, de exemplu (dar încă mult sub nivelul de 37.8% din PIB în 2015). Însă aceste cifre sunt fluide în cadrul unui an, deci va trebui să așteptăm și finalul anului 2020 pentru o imagine realistă asupra evoluției datoriei guvernamentale.
Afirmația lui Marcel Ciolacu este trunchiată. În perioada noiembrie-decembrie 2019, România a împrumutat 16.15 miliarde lei, iar în primele cinci luni din acest an încă 62.22 miliarde lei.
În total, asta înseamnă 78.37 miliarde lei, echivalentul a 16.32 miliarde euro.
În plus, Marcel Ciolacu uită că în 2009, România nu a luat împrumuturi doar de la Comunitatea Europeană și FMI, ci și de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, totalul fiind de 19.95 miliarde de euro.
Mai mult, Marcel Ciolacu pare să ignore unele detalii destul de importante atunci când comparăm cifre – sumele din 2009 și cele din 2020 sunt puțin relevante în valoare nominală și este mai curând important să vedem care este valoarea lor ca procent din PIB (între timp, cursul de schimb, inflația sau chiar creșterea PIB au influențat destul de mult ce reprezintă acea sumă pentru bugetul unei țări).
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.