Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Vorbind despre dezbaterea pe tema statului de drept din România care ar urma să aibă loc în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureşan a declarat următoarele:
Avem noutăţi despre dezbaterea privind situaţia din România care va avea loc în Parlamentul European: dezbaterea în plen va avea loc în prima sesiune plenară din luna octombrie (1-4 octombrie). Parlamentul European va adopta o rezoluţie despre situatia din România în cea de-a doua sesiune plenară din luna octombrie (22-25 octombrie). Prim-ministrul Guvernului României va fi invitat la dezbaterea de la începutul lunii octombrie.
Maria Grapini, europarlamentar, a făcut următoarea afirmaţie, prin care îl contrazice pe Siegfried Mureşan:
Ca să se ajungă la o decizie de dezbatere în plen şi rezoluţie pentru România, trebuie mai întâi să treacă prin Comisia LIBE (Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne – n.r.). (…) Deci în plenară se ajunge, conform regulamentului, după ce în Comisia LIBE se aduc argumente de o parte şi de alta la subiectul respectiv şi Comisia decide dacă este de competenţa deja de plenară. Deci nu ştiu de ce a avansat acest lucru, pentru că nu cred că ştie domnul Mureşan (Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL – n.r.) ce se va decide în Comisia LIBE din care dumnealui nu face parte.
Ce prevede regulamentul Parlamentului European în cazul prefigurat de cei doi europarlamentari români.
Regulamentul de procedură al Parlamentului European cuprinde, în cadrul capitolului 5, paşii de urmat în cazul rezoluţiilor şi recomandărilor.
Aflăm, aşadar, că, deşi în majoritatea speţelor, o propunere admisibilă este comunicată în plen şi trimisă la comisia competentă de către preşedinte (conform art. 133(4)), există şi excepţii, care sunt acoperite de prevederile articolului 135, în care comisiile competente nu sunt implicate în traseul urmat de anumite rezoluţii:
Articolul 135 : Dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept
1. La cererea prezentată în scris Președintelui de către o comisie, o delegație interparlamentară, un grup politic sau un număr de deputați care atinge cel puțin pragul redus, se poate iniția o dezbatere privind un caz urgent de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept.
2. Conferința președinților stabilește, pe baza cererilor prevăzute la alineatul (1) și în conformitate cu modalitățile prevăzute la anexa III, o listă de subiecte care se înscriu în proiectul definitiv de ordine de zi pentru următoarea dezbatere privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Numărul total al subiectelor înscrise pe ordinea de zi nu poate fi mai mare de trei, inclusiv subpunctele.
În conformitate cu dispozițiile articolului 149a, Parlamentul poate hotărî eliminarea unui subiect prevăzut pentru dezbatere și înlocuirea lui cu un subiect care nu era prevăzut. Propunerile de rezoluție privind subiectele alese pot fi depuse de o comisie, de un grup politic sau un număr de deputați care atinge cel puțin pragul redus până în seara adoptării ordinii de zi, iar Președintele stabilește termenul exact de depunere a propunerilor de rezoluție în cauză.
3. În cadrul timpului global afectat dezbaterilor, adică cel mult 60 de minute în fiecare perioadă de sesiune, timpul global afectat luărilor de cuvânt ale grupurilor politice și ale deputaților neafiliați se repartizează în conformitate cu articolul 162 alineatele (4) și (5).
Timpul afectat luărilor de cuvânt care rămâne după ce se scade timpul afectat prezentării propunerilor de rezoluție, precum și timpul afectat eventualelor intervenții ale Comisiei și ale Consiliului, se împarte între grupurile politice și deputații neafiliați.
4. La încheierea dezbaterii, se procedează imediat la vot. Dispozițiile articolului 183 referitoare la explicațiile voturilor nu se aplică.
Observăm, aşadar, că rezoluţiile care vizează subiecte precum încălcarea statului de drept, subiect anunţat de Siegfreid Mureşan în situaţia de faţă, comisiile de resort sunt eliminate din traseul legislativ, fiind necesar numai acordul Conferinţei preşedinţilor.
Afirmaţia Mariei Grapini este falsă – în cazul indicat de Siegfried Mureşan, Comisia LIBE (sau orice altă comisie) nu decide dacă o rezoluţie ajunge sau nu în dezbatere în plenul Parlamentului European.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.