În 9 aprilie 2023, Marius Budăi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a fost întrebat, în cadrul unei intervenții la postul B1 TV, dacă România este fruntașă la capitolul cheltuieli cu salariile bugetarilor. Răspunsul lui Budăi a fost următorul:
„Nu aș zice că este fruntașă. Nu se poate face o comparație serioasă între salariile din România și din restul UE.
Încă trebuie să luptăm pentru a mări puterea de cumpărare a românilor, fie că sunt la privat, fie că sunt în sistemul bugetar, fie că sunt seniori ai României, fie copii.
Vorbim de cheltuieli bugetare pentru utilități, pentru materiale dacă sunt locuri de scăzut pentru cheltuieli bugetare, asta înseamnă eficiență bugetară.
Niciodată, cât PSD a fost la guvernare, nu a îmbrățișat o astfel de idee de înghețare măcar de venituri, dar nicidecum de tăieri”.
Dacă România este fruntașă la cheltuielile cu salariile bugetarilor și salariile în restul UE.
În România există aproape 1.277.000 de angajați la stat, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, din februarie 2023. Dintre aceștia, aproximativ 815.000 sunt angajați în administrația publică centrală, restul de 461.000 aflându-se în administrația publică locală. Sunt incluse aici și categoriile profesionale plătite din bugetele publice, ca medicii, profesorii și polițiștii.
Veniturile bugetare vs salariile angajaților la stat
România este statul UE care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat, arată datele Eurostat, citate în Raportul anual al Consiliului Fiscal din 2021.
În 2020, țara noastră a acordat salariilor bugetarilor 37 % din veniturile încasate, iar în 2021, această pondere a scăzut la 33,8% fiind în continuare ponderea cea mai mare din rândul țărilor membre.
Germania se află pe ultimul loc în acest clasament, cu o pondere de doar 16% în 2021. Vecinii României care se află în Uniunea Europeană, respectiv Ungaria și Bulgaria, se află la poli opuși privind cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar raportate la veniturile bugetare, Bulgaria ocupând locul 5, cu 30% pentru bugetari, în timp ce Ungaria ocupă locul 20, cu 25%.
Același raport arată că media europeană privind ponderea cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat este în scădere. Dacă în 2020, aceasta era de 23,6%, în 2021, ponderea a scăzut la 22,4%.
Prin contrast, în România, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de aproape 118 miliarde lei, în 2022, potrivit execuției bugetare. Asta înseamnă că s-au cheltuit 25 % din totalul veniturilor
În 2021, cheltuielile cu personalul reprezentau aproximativ 29% din venituri.
Trebuie totuși subliniat că, deși ponderea cu cheltuielile de personal din totalul bugetului e mare, România are un procent relativ mic din PIB pentru veniturile guvernamentale (aproximativ 30% din PIB). Deci chiar dacă procentul e mare, este aplicat la un fragment din buget mai mic decât în alte state.
Ce salarii au europenii
În 2022 câștigul mediu lunar brut în administrația publică din UE, conform Eurostat, a fost de aproximativ 2.800 de euro.
În România, tot conform institutului european de statistică, angajații din administrația publică au un câștig lunar de aproximativ 1.000 de euro, adică aproximativ 5.000 de lei, într-adevăr mult sub media europeană. Doar bugetarii din Bulgaria au un salariu mai mic, respectiv 980 de euro, iar vecinii maghiari având al patrulea cel mai mic salariu din Uniune, respectiv 1.600 de euro.
Trebuie totuși subliniat că, deși ponderea cu cheltuielile de personal din totalul bugetului e mare, România are un procent relativ mic din PIB pentru veniturile guvernamentale (aproximativ 30% din PIB). Deci chiar dacă procentul e mare, este aplicat la un fragment din buget mai mic decât în alte state.
Conform aceluiași raport, cele mai mari salarii ale angajaților în administrația publică din UE se găsesc în Luxemburg (6.000 euro net), Germania ( 4.400 euro net), Danemarca (3.900 euro net) și Finlanda (3.800 euro net).
Câți angajați la stat avem
Într-un raport al institutului de statistică european, referitor la numărul de angajați la stat, România este considerată ca având una dintre cele mai mari creșteri în perioada 2000-2020, alături de Croația și Estonia. Dacă, în anul 2000, în România, aproximativ 12% din numărul total de angajați ai țării erau bugetari, acest procent a crescut în ultimii 20 de ani, ajungând, în 2020, la aproximativ 16% din totalul angajaților.
Țările cu cea mai mare rată de angajați la stat din Uniune sunt Suedia (29%), Danemarca (28%) și Finlanda (25%), toate aceste țări, însă, având un trend descrescător în ultimii 20 de ani. De asemenea, țările cu cea mai mică pondere de angajați la stat, respectiv Luxemburg, Italia (ambele cu 14%), Olanda (12%) și Germania (11%), au înregistrat o tendință descrescătoare.
Media europeană a angajaților la stat este 16%.
Puterea de cumpărare în UE
Un studiu din 2022, realizat de GfK (Growth from Knowledge),o companie germană de cercetare de piață, arăta că diferențele privind puterea de cumpărare din România se măresc.
Media europeană a puterii de cumpărare este, conform studiului, de 16.344 euro, în timp ce în România este de 8.017 euro per capita, plasând țara noastră pe locul 31 din 42 (studiul cuprinde și țări din afara UE). La nivelul țării, Bucureștiul este pe locul întâi la puterea de cumpărare, fiind urmat de Cluj și Timiș.
Afirmațiile lui Marius Budăi sunt trunchiate. Este adevărat că salariile bugetarilor români sunt mai mici decât media europeană, însă, contrar afirmațiilor sale, România este într-adevăr fruntașă la cheltuieli din buget, la acest capitol.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.