Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Mihai Chirica – primarul orașului Iași – a făcut următoarea declarație în data de 16 septembrie 2019, cu ocazia deschiderii anului școlar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară:
„România este ţara cu cel mai mare absenteism şcolar din Europa. România este ţara cu cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare, România este ţara cu cel mai mare abandon şcolar.”
În același context, acesta a mai declarat și că:
„Pesimism real, bazat pe cifrele reci, sintetice ale unei analize statistice asupra locului în care se află România în ceea ce priveşte cititul cărţilor. Probabil că dintre cititul în general, cititul în ghioc şi alte mijloace de chiromanţie au crescut foarte mult în România. Aşa este, domnule preşedinte al Senatului (Senatul universităţii – n.r.), aşa este starea naţiunii în momentul de faţă, şi aş completa, în acelaşi analize statistice pe care le-am scos din studiile Eurostat, dar şi din analizele făcute de noi, România în continuare se află pe ultimile poziţii în ceea ce priveşte educaţia”.
Dacă România are cel mai mare abandon școlar, cel mai mare absenteism şcolar și cei mai puțini absolvenţi de studii superioare.
România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți de către Comisia Europeană, indicatori analizați în detaliu în Monitorul educației și formării, publicat în octombrie 2018. O arată și un comunicat transmis de către Comisia Europeană.
Absenteismul școlar în Europa
Eurostat ne-a trimis date cu privire la părăsirea timpurie a educației și formării în Uniunea Europeană (Early leavers from Education and Training), adică procentul din populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani cu studii în cel mai mic învățământ secundar și care nu se afla în învățământ sau perfecționare ulterioară în ultimele patru săptămâni anterioare sondajului.
Sunt singurele informații pe care ni le-au transmis, departe de ce e nevoie pentru a vedea rata absenteismului în Europa.
Comisia Europeană ne-a spus: „în ceea ce privește Comisia, trebuie doar să adăugăm că putem confirma că nu există nicio sursă de date a UE privind absențele școlare, deci nu știm dacă România are cea mai mare rată sau nu. Cel mai bine ar fi să apelați la Ministerul Educației din România pentru aceste date.”
Absenteismul școlar nu este același lucru cu abandonul școlar. Adică teoretic și formal, copilul figurează în evidența școlii, fiind înscris la clase, pe care însă nu le frecventează pe perioade lungi de timp. Așa se adună absențele nemotivate, iar la final apare exmatricularea. Acesta este momentul în care absenteismul se transformă oficial în abandon școlar, potrivit unui document de combatere publicat de unul dintre inspectoratele școlare din țară. Mai multe caracteristici ale sale pot fi găsite și într-un plan de măsuri pentru prevenirea absenteismului al Inspectoratului Școlar Județean Ilfov.
Abandonul școlar este, deci, urmarea extremă a absenteismului. Cu toate acestea, chiar dacă este un fenomen destul de important, la nivel european nu există date statistice oficiale pentru absenteismul școlar, ci pentru varianta sa extremă, adică abandonul, care este ceva mai ușor de urmărit.
Abandonul școlar
România era a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020, tot potrivit Monitorului Educației și Formării.
Datele mai recente, cele din 2018, arată că România are o rată a abandonului școlar timpuriu de 16,4%, coada ultimelor cinci state din clasament arătând astfel:
Absolvenții cu studii superioare
România s-a situat, potrivit datelor din 2017, pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană dorită pentru 2020 de 40%, potrivit Monitorului Educației și Formării.
Ne-am uitat și la datele din 2018, făcute pe același segment de vârstă, pe care le-am găsit pe Eurostat, iar România nu stă deloc mai bine. A scăzut și mai mult în procentul absolvenților de studii superioare, în timp ce mare parte a celorlalte state a avansat, ajungând la 24,6% și a rămas tot la coada clasamentului.
Toate datele pe 2018 se pot găsi, în afară de Eurostat – și în Monitorul educaţiei şi formării pe 2019, care a fost publicat – oficial – pe 26 septembrie 2019. Raportul pentru România cuprinde și mai multe infografice.
Într-o altă statistică a Eurostat, România ar fi avut în 2018 o rată a absolvenților de studii superioare pe segmentul de vârstă 25-54 de ani de 20,3% (tabelul 1).
Afirmațiile lui Mihai Chirica sunt parțial adevărate. În contextul mai larg al afirmației verificate, primarul Iașiului spune că: „ România în continuare se află pe ultimile poziţii în ceea ce priveşte educaţia”, lucru în privința căruia nu greșește – România e pe ultimele poziții la Educație. Este adevărat că România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește rata absolvenților de studii superioare, dar este fals că are cea cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (potrivit datelor de pe 2018), iar absenteismul școlar nu este un indicator analizat de către instituțiile europene, pentru a vedea unde ne situăm.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.