Ce verificăm?

Dacă Președintele României poate decide organizarea unor alegeri anticipate.

Verificare

Declarația a fost făcută în contextul în care asocierea Partidului Social Democrat cu Partidul Național Liberal în coaliția de guvernare nu ar mai fi favorabilă PSD-ului, Mihai Tudose făcând astfel referire la alegerile anticipate pentru Parlament.

În Constituția României, nu se menționează nicăieri sintagma „alegeri anticipate”, Parlamentul putând fi însă dizolvat (articolul 89). Articolul 63 ne confirmă acest lucru:

„(2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoara în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.” 

Articolul 89 spune următoarele:

„(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României si nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.” 

Decizia de dizolvare este la Președinte, însă acesta nu poate dizolva Parlamentul decât dacă cel puțin două guverne sunt respinse prin vot de către Parlament sau dacă acesta nu acordă votul de încredere Guvernului în termen de 60 zile.

Pentru că, printre atribuțiile Parlamentului, se numără și votul de încredere pentru Guvern:

„Guvernul poate fi numit numai dacă dispune de susținere parlamentară, exprimată prin votul de încredere pe care cel puţin 50 %+1 dintre parlamentari trebuie să îl acorde.”

Legea nr. 208 din iulie 2015 „privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente” nu vine cu reglementări în plus în ceea ce privește declanșarea și organizarea de alegeri anticipate pentru Parlament. 

Deși au avut loc nenumărate discuții pe această temă, în România postcomunistă, alegerile parlamentare nu s-au organizat niciodată anticipat. Au avut loc în mod regulat, la 4 ani, conform unei documentări publicate în 2013 de profesorul universitar Cristian Preda. În material, nu se menționează nimic despre alegeri anticipate sau despre dizolvarea Parlamentului. În 2016 și 2020, alegerile parlamentare au avut loc, de asemenea, la termen. 

Prin comparație, în prima jumătate a secolului XX, au avut loc alegeri anticipate în România. Conform Constituției din 1923, regele putea dizolva Parlamentul fără niciun fel de condiții.

Decizii ale Curții Constituționale legat de implicarea Președintelui în declanșarea de alegeri anticipate

În 2005, când președintele de atunci, Traian Băsescu, a declarat că „sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR”, CCR a intervenit și a emis o decizie care arată că afirmațiile lui Traian Băsescu „depăşesc atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României, sugerând şi conduite contrare Constituţiei”. 

În 2020, o situație similară a avut loc când președintele în funcție, Klaus Iohannis, l-a nominalizat ca prim-ministru pe Ludovic Orban după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a retras încrederea Guvernului condus tot de Ludovic Orban. CCR a intervenit atunci din nou:

-„orice demers procedural al Președintelui României care ar avea ca urmare, chiar și indirect, alegeri anticipate și scurtarea voită a duratei legislaturii, pentru ca un partid parlamentar să obțină beneficii electorale, este un act care contravine Constituției și care a dat naștere unui conflict juridic de natură constituțională dedus judecății Curții Constituționale. Alegerile anticipate nu se pot organiza decât în condițiile în care Președintele României ar dizolva Parlamentul”,

-„Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecința lipsei de funcționare a Parlamentului, și nu un scop politic al Președintelui sau al unei minorități parlamentare rezultate din alegeri”,

-„dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral”.

Concluzie

Declarația europarlamentarului PSD este falsă. Deși Președintele poate decide dizolvarea Parlamentului (situație care conduce automat la organizarea de alegeri anticipate), această decizie nu poate fi luată decât în niște contexte foarte specifice, care depind, la rândul lor, de niște decizii luate de către Guvern și/sau Parlament. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a emis în trecut decizii care subliniază faptul că Președintele ar trebui să se implice cât mai puțin în declanșarea alegerilor anticipate – dizolvarea Parlamentului fiind numai o consecință naturală a nefuncționării Parlamentului. 

*Foto copertă: Mihai Tudose, în timpul alegerilor din 2019 / Facebook