Ce verificăm?

Poate fi președintele tras la răspundere penală pe perioada mandatului?

Verificare

Răspunsul la această întrebare se găsește chiar în deciziile Curții Constituționale care a mai tranșat genul acesta de diferend.

În jurisprudența Curții Constituționale există un precedent, cel al deciziei nr. 678 din 13 noiembrie 2014, când Curtea a statuat cu unanimitate de voturi că imunitatea președintelui țării reprezintă un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, astfel cum este reglementat în art. 312 alin. (2) din Codul de Procedură Penală. Prin respingerea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală privind excepția de neconstituționalitate care avea ca obiect aliniatul (2) al articolului amintit, se ajunge la concluzia implicită cum că suspendarea urmăririi penale în ceea ce îl privește pe Președintele aflat în exercitarea mandatului este constituțională.

Pe larg, conform deciziei 678 din 13 noiembrie 2014, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.312 alin.(2) din Codul de Procedură Penală:

Art. 312 Cazurile de suspendare

(2) Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană.

Excepția de mai sus a fost ridicată de Gabriela Firea în Dosarul nr.2.130/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală, Camera preliminară, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva ordonanței dispuse de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea împotriva ordonanței prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a Președintelui României, Traian Băsescu (acuzat de d-na Firea de amenințare și șantaj), întrucât exista un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea Președintelui României.

Din decizia CCR mai reținem faptul că:

„Președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate [art. 84, alin. (2) din Constituție], sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art. 96 din Constituție – punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare.

În virtutea inviolabilității de care se bucură mandatul prezidențial, pe perioada exercitării acestuia, Președintele nu poate fi supus niciunei proceduri judiciare penale, cu excepția situației prevăzute de art. 96 din Constituție. Așa fiind, dispozițiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente în cazul urmăririi penale declanșate împotriva persoanei care ocupă funcția de Președinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situație de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituție referitor la imunitatea Președintelui României.”

Concluzie

Afirmația lui Niculae Bădălău este falsă. Refuzul de a răspunde la notificarea ministrului justiției nu are consecințe de ordin penal.  Pe parcursul mandatului său, Președintele României nu poate fi supus niciunei proceduri judiciare penale.

Într-un singur caz excepțional nu este protejat Președintele: punerea sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare, de către cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor – Art.96 din Constituția României. Competența de judecată în acest caz revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În alin. 3 al acestui articol din Constituție, se menționează și faptul că de la data punerii sub acuzare și data deciziei IICJ, președintele este suspendat de drept.