Ce verificăm?

Unde se află România pe timeline-ul cererilor de plată a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) și dacă 11 țări au primit aprobare pentru prima cerere de plată, iar 5 țări pentru a doua cerere de plată.

Verificare

Planurile Naționale de Relansare și Reziliență (PNRR) sunt un mecanism european de combatere a efectelor crizei economice provocate de pandemia de Covid19. Factual.ro a prezentat pe felul în care planurile au fost adoptate în UE, în acest articol. Astfel, statelor membre le revine un buget sub formă de granturi nerambursabile și împrumuturi „pentru a finanța relansarea economică, dar și proiecte de infrastructură, tranziție verde, digitalizare etc.”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) confirmă că României îi revin 14,2 miliarde sub formă de granturi nerambursabile și 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi. Banii nu sunt furnizați însă la aprobarea planului, ci în tranșe, în funcție de proiectele depuse, potrivit direcțiilor strategice agreate.

Comisia Europeană nu oferă tranșele aprobate pe principiul „primul venit, primul servit”, așadar ritmul în care țările își depun cererile de plată nu este neapărat relevant. Ceea ce contează este ca țintele și jaloanele agreate cu UE să fie îndeplinite și respectate, acestea fiind condiții pentru acordarea banilor – și vom detalia mai jos în ce fel.

Care sunt pașii unei proceduri de plată aferente PNRR?

Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene explică, într-un comunicat de presă, care sunt cei trei pași de aprobare a unei cereri de plată:

„I. Avizarea interservicii ale Comisiei Europene pentru emiterea avizului pozitiv preliminar;

II. Transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN;

III. Aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN”

Simplificat, înainte de transferul banilor către statul membru, Comisia Europeană trece cererile de plată ale guvernelor naționale prin trei filtre de verificare.

Fiecare cerere de plată presupune și anexarea unor documente care dovedesc îndeplinirea unui set de ținte și jaloane, cu care statele au fost de acord încă de la aprobarea PNRR-urilor. Acestea sunt condițiile agreate împreună cu specialiștii Comisiei Europene, pentru evitarea ulterioarelor derapaje economice și limitarea deficitelor bugetare. Țintele și jaloanele respectă, la rândul lor, direcțiile strategice de dezvoltare, precum creșterea economică, transformarea digitală, tranziția spre o economie verde, dezvoltarea sănătății și educației etc. Structura PNRR și cei 6 piloni principali sunt menționați aici. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În ce stadiu se află prima și a doua cerere de plată pentru proiectele propuse prin PNRR?

Comisia Europeană a autorizat prima cerere de plată a României pe data de 22 octombrie, iar pe data de 27 octombrie a realizat plata în valoare de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi). Pentru această sumă, cererea de plată a fost trimisă în 31 mai 2022, împreună cu 180 de documente justificative privind stadiul țintelor și jaloanelor aferente.

Ca să înțelegem ce condiții vrea UE să îndeplinim ca să primim sumele aprobate, este suficient să aruncăm o privire pe jaloanele agreate pentru România. Acestea se referă, de exemplu, la dezvoltarea infrastructurii feroviare, reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.), adoptarea strategiei naționale privind securitatea cibernetică, sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare, sprijin în reducerea abandonului școlar etc.

În ceea ce privește a doua cerere de plată, MIPE a emis, în 17 februarie 2023, un comunicat de presă în care susține că aceasta nu se află în pericol de blocare. MIPE specifică pașii care au fost urmați de partea română: a doua cerere de plată a fost trimisă în 15 decembrie 2022 către Comisia Europeană, incluzând documentația de realizare a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre ale anului 2022. Țintele și jaloanele cuprind reglementări în domenii precum decarbonizarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

MIPE atinge, în comunicatul de presă, și subiectul unor neînțelegeri privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, însă nu lămurește deloc chestiunea. Practic, comunicatul ministerului menționează, vag, că „în anumite situații, în cazul țintelor și jaloanelor, există aspecte care au diferite interpretări în funcție de perspectiva din care sunt analizate. De aceea, anumite situații se pot clarifica deseori prin schimburi de corespondență cu Comisia Europeană sau prin reuniuni tehnice care implică atât reprezentații CE, cât și ai ministerelor de resort implicate în implementarea reformelor și investițiilor aferente PNRR”.

Concret, Ministerul încearcă să explice în acest fel informațiile apărute în presa din România, potrivit cărora CE a trimis o scrisoare către Guvernul României, prin care a atras atenția asupra nevoii majore de a rezolva un set de jaloane asumate de Guvern pentru a debloca tranșa a doua din finanțarea PNRR.

Este exact aspectul pe care și premierul Nicolae Ciucă omite să îl menționeze, în răspunsul la întrebarea care se referea exact la problemele semnalate de Comisia Europeană cu privire la obiectivele asumate în cadrul PNRR-ului și cât va costa neîndeplinirea acestora.

Scrisoarea UE, publicată de Libertatea, se referă la principalele întârzieri ale Guvernului în ceea ce privește închiderea minelor de cărbuni (decarbonizarea), modificarea Codului Rutier pentru înăsprirea pedepselor și revizuirea regulilor de circulație, forma neconformă a legii avertizorului de integritate, energia din surse regenerabile (Comisia Europeană a atras atenția asupra faptului că nu există o dovadă a instalării sau modernizării unei noi surse de energie regenerabilă). 

În prezent, ne aflăm în situația de a oferi documente justificative și explicații pentru aceste ținte și jaloane rămase în neconcordanță cu cerințele PNRR, fapt ce provoacă întârzieri în ceea ce privește fluxul de bani din cererea de plată a României. 

În acest context, putem spune că prim-ministrul Nicolae Ciucă evită cu bună știință să răspundă la întrebarea din cadrul conferinței de presă, pentru că NU oferă clarificări referitor la problemele pe care le avem încă de rezolvat cu privire la țintele și jaloanele neîndeplinite, ci menționează doar limitele de timp și statusul cererilor de plată ale celorlalte cinci state membre.

În plus, România a estimat că va atrage mult mai mulți bani din PNRR și a eșuat să atingă țintele propuse. În Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană de la finalul anului trecut (raport al Ministerului de Finanțe privind execuția banilor europeni), se estima că vom cheltui peste 10 miliarde din PNRR, ceea ce nu s-a întâmplat:

Câte state membre au depus prima cerere de plată și câte state membre au depus a doua cerere de plată?

În cazul primei cereri, tracker-ul oficial UE dovedește faptul că România a primit aprobare și suma aferentă cererii în valoare de 1.772.317.380 euro sub formă de granturi și 789.672.460 euro sub formă de împrumuturi. Alături de ea, alte 10 state membre (Spania, Franța, Grecia, Italia, Portugalia, Croația, Slovacia, Letonia, Cipru și Bulgaria) au primit aprobare și sumele aferente primei cereri. Referitor la a doua cerere, 5 țări membre au primit aprobare și sumele aferente după cum urmează: Spania, Italia și Croația au primit granturi în ultimele luni ale anului 2022, iar Grecia și Portugalia în primele două luni ale anului 2023.

Aceste informații sunt reale, dar acest lucru nu înseamnă că România nu se află într-un impas.

Concluzie

Considerăm răspunsul lui Nicolae Ciucă drept trunchiat. În los că ofere informații despre statusul rezolvării țintelor și jaloanelor impuse de UE, premierul oferă date despre cum stă România în clasamentul depunerii cererilor de plată. Într-adevăr, 11 state membre au primit aprobare și sumele aferente cererii de plată 1, iar pentru cererea de plată 2, sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența cinci aprobări și sumele aferente cererii, însă România încă NU a primit aprobare pentru cererea de plată 2. Prim-ministrul nu a oferit, în declarația analizată, nicio clarificare referitor la informațiile suplimentare pe care UE le solicită cu privire la obiectivele rămase neîndeplinite.

*Foto copertă: Nicolae Ciucă / Facebook