Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a ținut un discurs în cadrul întâlnirii anuale a membrilor Camerei de comerț americane din România, în 24 martie, unde a participat în calitate de invitat. Pe lângă afirmațiile referitor la relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii, opiniile exprimate în legătură cu situația războiului din Ucraina și modalitatea în care România ar putea participa la viitoarele acțiuni de reconstruire a teritoriilor statului vecin, premierul și-a exprimat și o nedumerire. A afirmat că, în condițiile în care țara pe care o guvernează este „grânarul Europei”, există un deficit al balanței comerciale pe alimente. Cu alte cuvinte, alimentele vândute în România au provenit mai mult din importuri decât din producția internă.
„Nouă ne este foarte greu să înţelegem cum această ţară, care este considerată grânarul Europei, care a fost considerată din istorie coşul de pâine al Europei, să aibă deficit de balanţă comercială pe alimente. Importăm alimente de toate felurile”, a declarat Nicolae Ciucă.
Nedumerirea premierului României vine în contextul în care, la începutul lunii martie 2023, Comisia Europeană a anunțat sumele pe care le vor primi fermierii din Bulgaria, Polonia și România, pentru a compensa pierderile de pe urma facilităților acordate Ucrainei. Statul român a primit un fond de 10,05 milioane de euro, cu mult sub așteptările guvernanților români (ulterior, ministrul Petre Daea a anunțat că fondurile de la UE vor fi suplimentate).
Care este producția de cereale a României comparativ cu alte țări din Europa, astfel încât să putem stabili dacă suntem sau nu „grânarul Europei”.
Ce fel de produse agroalimentare exportă și importă România ?
România privită drept „grânarul Europei” este un clișeu întâlnit des în discursurile politicienilor de la noi. Dar cum s-a ajuns aici?
Pentru a vedea care sunt motivele pentru care s-a ajuns la acest concept, trebuie explicat faptul că țara noastră a trecut prin mai multe reforme agrare (vezi detalii aici, aici, aici sau aici) care au extins și etatizat suprafața cultivabilă.
Potrivit tezei de doctorat Evoluția exploatațiilor agricole din România – Element fundamental al economiei rurale, semnată de Oana Eleonora Glogoveţan, faptul că în decursul unui secol au avut loc trei mari reforme agrare, „a făcut imposibilă realizarea unui proiect agricol românesc de lungă durată, aşa cum au făcut ţările vest-europene”.
Potrivit tezei citate, la sfârșitul anului 1989, fondul funciar agricol era împărțit în două categorii majore: unităţi de stat şi colectiviste.
În 1991 a intrat în vigoare Legea fondului funciar, care a restaurat proprietatea privată, astfel că terenurile agricole și fermele zootehnice, comasate în fostele unități de stat și de cooperație, au fost divizate.
Acest lucru a dus, implicit, la o diminuare a producției agricole, pentru că nu toți noii proprietari s-au putut ocupa de cultivarea terenurilor.
A fost România vreodată „grânarul Europei”?
Organizația pentru Alimente și Agricultură a ONU arată, într-un raport, că, în perioada 1993-1995, România era pe locul al doilea în Europa de Est ca producție de grâu calculată în tone, după Polonia (exceptând țările din fosta Uniune Sovietică).
Dacă însă luăm în calcul și Vestul Europei, România se situează pe locul al șaselea, la distanță mare de Franța, care producea de cinci ori mai mult grâu decât noi.
Potrivit unui raport al Uniunii Europene, în 1998, România cultiva preponderent cereale – respectiv 68% din suprafața agricolă cultivată. Media europeană era, atunci, de 50%. La momentul respectiv, singurele două țări care reușiseră să obțină o balanță comercială agroalimentară pozitivă cu țările din Uniunea Europeană erau Ungaria și Bulgaria.
Totuși, producția nu acoperea neapărat necesarul european. Un grafic interactiv de la Our World in Data arată că România nu a fost niciodată, nici măcar înainte de Revoluție, printre țările europene cu cel mai bun randament al producției în ceea ce privește grânele (respectiv cea mai mare cantitate recoltată de pe o suprafață dată).
Potrivit datelor procesate de Eurostat, începând cu anul 2012, marii cultivatori de grâu sunt Turcia, Franța, Germania și Polonia. Datele indică faptul că, în perioada 2012 – 2018, România a ocupat locul 6, în perioada 2019 – 2021 s-a clasat pe locul 5, iar anul trecut a fost pe locul 4. Ca atare, România se apropie mai degrabă acum de sintagma ”grânarul Europei”, decât ăn trecut.
La producția de orz, în perioada 2012 – 2019 țara noastră a ocupat locul 9, iar din 2020 avansat câte o poziție până în 2022 în clasamentul format din 39 de țări.
În ceea ce privește producția de ovăz, România nu s-a situat în niciun an din perioada 2012 – 2022 în topul marilor cultivatori europeni.
În 2022, Franța și Germania au produs mai bine de jumătate din necesarul de grâne al Europei.
Prin urmare, datele arată că România nu a fost niciodată grânarul Europei și că acesta este doar un mit (analize pe această temă au mai apărut în Ziarul Financiar și în revista Vice).
Când a devenit România din exportator, importator?
Un raport al Uniunii Europene referitor la situația agriculturii arată că, față de anul 1989, producția agricolă a României s-a redus în următorii 3 ani.
În același timp, măsurile draconice impuse de regimul comunist pentru plata datoriei externe a țării au înrăutățit situația economică, astfel că, după 1990, guvernele democratice au fost nevoite să crească importurile pentru produsele agroalimentare, pentru a atenua nivelul scăzut de trai al românilor.
Un raport care tratează situația agricolă a țărilor central și est europene arată că România a avut, constant, un deficit comercial în cadrul tranzacțiilor cu produsele agroalimentare. În 1990, deficitul comercial înregistrat era de -226, iar în 1996 valoarea acestei balanțe a scăzut la -134. Datele prezentate mai jos arată că țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit comercial agroalimentar dintre statele cuprinse în analiza economică.
Potrivit unui articol semnat de prof. univ. dr. Marin Popescu și publicat în Revista Română de Economie, România s-a transformat în importator net, din exportator net, chiar în 1990.
Cu alte cuvinte, deja imediat după Revoluție, România importa mai mult decât exporta. Datele economice din perioada comunistă nu sunt însă de încredere, știut fiind că sistemul falsifica grosolan cifrele (celebrele planuri cincinale).
Putem însă analiza deficitul comerțului exterior cu produse agricole post-decembrist. Datele citate arată că, în anii 1991-1994, peste o treime din deficitul comerțului exterior al României au reprezentat-o tocmai produsele agricole. Potrivit autorului articolului, exportul României, în perioada analizată, s-a bazat pe produse neprelucrate, iar importul pe produse procesate (pentru că țara noastră nu mai avea unități de producție, multe dintre cele existente anterior fiind depășite de tehnologiile moderne).
Un alt set de informații despre agricultura României poate fi extras dintr-o statistică Eurostat care vizează exploatațiile agricole din Europa în perioada 2010 – 2013. Datele respective au fost publicate în anul 2019.
Primul grafic relevă suprafața agricolă medie utilizată pe exploatație, iar țara noastră este clasată pe ultimele locuri ale acestui clasament. În al doilea grafic este reprezentat numărul de exploatații agricole și terenul utilizat în cadrul lor. Potrivit acestui set de date, în România se regăsesc multe exploatații, dar care utilizează o suprafață redusă de teren agricol.
Cu alte cuvinte, în țara noastră există multe asociații și societăți agricole, însă o mare parte din terenul agricol pe care îl administrează nu este folosit în producție.
În ceea ce privește suprafața agricolă utilizată, Franța și Spania au deținut proporția cea mai mare din suprafața agricolă din UE-28, și anume 15,9 % și, respectiv, 13,3 %, în timp ce proporția suprafețelor din Regatul Unit și Germania s-a situat puțin sub 10 % — a se vedea graficul de mai sus. În schimb, cele mai multe exploatații agricole au fost înregistrate în România (3,6 milioane), țară care deținea o treime (33,5 %) din numărul total al exploatațiilor din UE-28. Polonia a fost a doua țară cu cea mai mare proporție a exploatațiilor agricole (13,2 %), depășind astfel Italia (9,3 %) și Spania (8,9 %).
Datele referitoare la importurile și exporturile de produse agroalimentare aferente anului 2021, colectate de Institutul Național de Statistică, arată o situație similară cu cea a perioadei de la începutul anilor 90: exportăm cu preponderență materii brute și importăm produse procesate.
Exporturi
Grâu și meslin – 1,34 milioane euro
Porumb – 1,22 milioane euro
Semințe de floarea-soarelui – 617 milioane euro
Tutunuri și înlocuitori de tutun – 548 milioane euro
Țigări de foi, trabucuri si țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun – 524 milioane euro
Importuri
Carne de porc, proaspătă, refrigerată sau congelată – 469 milioane euro
Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți – 361 milioane euro
Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor – 323 milioane euro
Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte – 321 milioane euro
Brânză și caș – 308 milioane euro
După cum se poate observa, România exportă grâu și importă pâine.
Deficitul comercial de balanța pe alimente înseamnă că un stat importă mai multe produse alimentare decât exportă. Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna decembrie 2022, exporturile (FOB) au însumat 6.705,9 milioane euro, iar importurile (CIF) au însumat 9.793,0 milioane euro, rezultând un deficit de 3.087,1 milioane euro, arată datele. Deficitul TOTAL al balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2022 a fost de 34.094,9 milioane euro, mai mare cu 10420,2 milioane euro (+44,0%) decât cel înregistrat în anul 2021.
Declarațiile făcute de Nicolae Ciucă sunt TRUNCHIATE. Într-adevăr România are deficit de balanță comercială pe alimente, dar nu a fost niciodată grânarul Europei. Ba mai mult, producția și productivitatea în ceea ce privește cerealele s-au îmbunătățit în România, în ultimii ani.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.