Ce verificăm?

Vom analiza dacă investițiile alocate în bugetul pe 2023 sunt comparabile cu cele din ultimii 10 ani. Analizăm atât alocările inițiale, cât și execuțiile finale.

Verificare

În declarația sa, prim-ministrul Ciucă vorbește despre alocările pentru investiții în bugetul de stat pentru anul 2023, respectiv cât plănuiește Guvernul să cheltuiască pentru proiecte de investiții. 

Pentru a putea realiza această analiză am folosit o metodologie de calcul a investițiilor publice (aceeași pe care, de altfel, o ia în considerare și Consiliul Fiscal) și am inventariat alocările de: cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investițiilor. 

Deși alocările sunt un factor important pentru previziunile economice, ne interesează și execuția bugetară, pentru a vedea care au fost în final sumele dedicate investițiilor în ultimii 10 ani, în România. Ne-am bazat pe rapoartele asupra bugetelor generale consolidate realizate de către Ministerul Finanțelor Publice la finele fiecărui an.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012 sunt alocate 36,9 miliarde de lei (6,4% din PIB) pentru investiții. “Raportul cu privire la execuţia bugetară preliminată pe anul 2012”  ne arată cum cheltuielile pentru investiţii (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) au însumat 35,5 miliarde lei şi au reprezentat 6% ca pondere în PIB.

În baza Legii bugetului de stat pe anul 2013, suma alocată pentru investiții a fost de 37,6 miliarde de lei (5,8% din PIB). La finalul anului, “Raportul privind la execuţia bugetară finală a anului 2013” arată că cheltuielile pentru investiţii (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) au fost de 31,6 miliarde lei, respectiv 5% din PIB.

Legea bugetului de stat pe anul 2014 aloca 38,760 miliarde de lei (6% din PIB). Pentru 2014, “Raportul privind la execuţia bugetară finală a anului 2014” avem  cheltuielile pentru investiţii (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) de 32,7 miliarde lei, respectiv 4,9% din PIB.

În 2015, suma alocată a fost de 43,61 de miliarde de lei (6,3% din PIB).  Valoarea cheltuielilor finale pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe) este  de 41,6 miliarde lei, respectiv 5,8% din PIB.

În 2016 s-au alocat 37,544 miliarde de lei (5% din PIB). Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe) au fost de 28,7 miliarde lei, respectiv 3,9% din PIB.

Pentru 2017 s-au alocat 39,676 miliarde de lei (4,6% din PIB). Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe) au fost de 26,8 miliarde lei, respectiv 3,1% din PIB.

Legea bugetului de stat pe anul 2018 a alocat 38,869 miliarde de lei (4,1% din PIB) pentru investiții. La finalul anului 2018, datele oferite de Ministerul Finanțelor Publice arată că cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe) au fost, de fapt, de 34,2 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2019 au fost alocați 50,402 miliarde de lei (4,9% din PIB). Conform datelor oferite de Ministerul de Finanțe, cheltuielile pentru investiții (care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) au însumat 43,7 miliarde lei (4,1% din PIB).

În 2020 au fost alocate 51,05 miliarde de lei (4,9% din PIB). Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) au însumat 53,2 miliarde lei (5,04% din PIB), mai mult decât suma prevăzută inițial.

Legea bugetului de stat pe anul 2021 stipulează alocări pentru investiții în valoare de 62,204 miliarde de lei (5,26% din PIB). Potrivit execuției bugetare, s-au cheltuit în realitate 59,3 miliarde lei (5,01% din PIB).

Pentru 2022 avem Legea bugetului de stat pe anul 2022, unde alocările pentru investiții au fost de 75,313 miliarde de lei (7,13% din PIB-ul primelor 3 trimestre). Cele mai recente date disponibile sunt pe primele 6 luni ale anului. Cheltuielile pentru investiții (cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) au însumat 21,01 miliarde lei (aproximativ 1,5% din PIB). Presupunând că se menține nivelul din primul semestru, este greu de crezut că, la finalul anului, întreaga sumă prevăzută pentru investiții a fost și cheltuită.

Așadar, cu excepția anului pandemic 2020, niciodată în ultimii 10 ani execuția bugetară nu a respectat alocările inițiale din PIB, în ceea ce privește investițiile.

Analizând aceste date, mai observăm că, într-adevăr, procentul alocat investițiilor în bugetul pe 2023 este cel mai mare din ultimii 10 ani. Doar în anul 2012, procentul din PIB cheltuit pentru investiții, adică 6% la vremea respectivă, s-a mai apropiat de ce intenționează acum Guvernul să cheltuiască, adică peste 7%. Totuși, Nicolae Ciucă omite un detaliu esențial: România beneficiază de intrarea în țară a unor programe europene masive, fără precedent, menite să redreseze economiile statelor membre, după pandemie (cel mai important fiind PNRR, convenit cu mult înainte de instalarea guvernului Ciucă).

Concluzie

Afirmațiile lui Nicolae Ciucă sunt parțial adevărate. Deși alocarea bugetară pe 2023 este cea mai mare din ultimii 10 ani, rămâne de văzut cât va reuși Guvernul să cheltuiască din ce își propune (niciun guvern dintre cele precedente, exceptând anul pandemic 2020, nu a avut o execuție bugetară la nivelul alocărilor pentru investiții). Meritul însă pentru suma mare disponibilă pentru investiții nu este neapărat al Guvernului României, cât al programelor europene convenite în urma crizei economice post-pandemice. Grație acestor programe, inclusiv PNRR, în țară vor intra mult mai mulți bani decât până acum. Investițiile pe aceste programe au fost convenite, în cea mai mare parte, înainte de instalarea Guvernului Ciucă.