Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
La începutul noului an, premierul Nicolae Ciucă a declarat, prin intermediul a două mesaje postate atât pe pagina de Facebook a Guvernului, cât şi pe contul personal, faptul că 2022 a fost cel mai bun an de până acum al României din perspectiva valorificării fondurilor europene.
„La 16 ani de la aderare, beneficiile apartenenței noastre produc rezultate tangibile: economia națională este în creștere, finanțările europene și-au pus amprenta asupra dezvoltării infrastructurii, sănătății, educației și comunităților locale, iar programele sociale vin în sprijinul cetățenilor, mai ales al celor vulnerabili, care au mai multă nevoie de ocrotire.
Faptul că 2022 a fost cel mai bun an de până acum al României din perspectiva valorificării fondurilor europene este, de asemenea, expresia solidarității europene. Pregătirea proiectelor, reformelor și documentațiilor necesare confirmă consolidarea acestei direcții în 2023 și în următorii ani.
Rata de absorbție a fondurilor europene a crescut în 2022 de la 50% la 71%. Anul trecut, în #România au intrat 5,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune, care însumează programele de investiții strategice. Adunând și banii veniți prin #PNRR, România a primit în 2022 de la Bruxelles un total de 11,3 miliarde euro, cea mai mare valoare de la admiterea în UE până acum.
Pentru anul în curs, țara noastră are capacitatea de a obține o performanță similară, în materie de atragere a banilor europeni. Astfel, la sfârșitul acestui an, putem atinge un grad de #absorbție de aproximativ 95%, rată care va fi un procent-record pentru România”.
Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană din ultimii 16 ani şi dacă 2022 a fost cel mai bun an din perspectiva absorbției fondurilor europene.
De la 1 ianuarie 2007, România se numără printre statele membre UE. În temeiul acestei calităţi, România a primit fonduri din partea Uniunii Europene prin intermediul unui instrument bugetar denumit cadrul financiar multianual (CFM). Potrivit dreptului comunitar, acest regulament este aprobat de instituțiile europene pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Rolul CFM-ului este de a stabili dispoziţii pe care bugetul anual al Uniunii trebuie să le respecte, asigurând astfel disciplina financiară.
Începând cu 2007, România a beneficiat de bani europeni în cadrul a trei CFM-uri, respectiv 2007-2013, 2014-2020 şi 2021-2027. Sumele cuprinse în exerciţiile financiare sunt împărțite în categorii diferite, ca de exemplu Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Politică Agricolă Comună etc. Cu privire la modalitatea de valorificare a finanţărilor europene, fiecărui stat membru îi revine obligaţia de a elabora o strategie în acest sens, cunoscută sub denumirea de Program Operațional.
Chiar dacă, în acest moment, avem în vedere CFM 2021-2027, fondurile primite în baza cadrului financiar multianual anterior nu se opresc la finalul perioadei de implementare. Practic, banii alocaţi în cadrul CFM 2014-2020 vor putea fi cheltuiţi până la finalul anului 2023.
Din perspectiva evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană, Ministerul Finanţelor este instituţia responsabilă cu prezentarea acestor date. Într-o altă verificare, Factual.ro a expus detaliat absorbţia fondurilor europene în perioada 2007-2020. Pentru o imagine completă, adăugăm şi ultimele cifre pentru 2021, respectiv 6,3 miliarde de euro şi 2022, 9,2 miliarde de euro. Estimarea iniţială avea în vedere 19,4 miliarde de euro. Suma disponibilă este mult mai mare decât în anii anteriori, pentru că Uniunea Europeană a dezvoltat un mecanism suplimentar, pentru a contracara efectele economice produse de pandemie. Prin NextGenerationEU (planul național pentru punerea sa în aplicare este PNRR), România avea disponibilă, în 2022, o sumă de peste 10 miliarde de euro, deci jumătate din totalul fondurilor europene estimate.
De ce este diferit anul 2022 față de anii anteriori?
Din perspectiva fondurilor europene, anul 2022 este primul în care s-au făcut plăți prin mecanismul NextGen, pe baza PNRR-urilor naționale. Sumele disponibile diferă de la stat la stat, însă oferă o infuzie enormă de capital. În România, aceasta reprezenta o estimare de peste 10 miliarde de euro, doar în 2022.
Uniunea Europeană a decis înființarea acestui instrument financiar temporar în 2020, ca răspuns în faţa crizei economice generate de Covid-19. Elementul central al NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), prin care UE oferă granturi și împrumuturi în valoare totală de 723,8 miliarde de euro.
În 27 septembrie 2021, deci înainte de instalarea guvernului Ciucă, Comisia Europeană a aprobat Planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Ulterior, în 2 decembrie 2021, România a beneficiat de primii bani din PNRR, 1,851 mld. euro prefinanţare. La începutul anului 2022 (13 ianuarie 2022), Comisia Europeană a virat 1,942 mld. euro în contul Ministerului Finanţelor, reprezentând tot prefinanţare. În 27 octombrie 2022, România a primit prima tranşă efectivă din PNRR în valoare de 2,6 mld. Euro. Astfel, în 2022, din perspectiva PNRR avem în vedere un total de 4,5 mld. Euro (prefinanţare plus prima tranşă).
Potrivit tracker-ului de plăți NextGen al Uniunii Europene, România se află printre cele doar 10 state membre care au reușit să depună proiectele necesare pentru primirea atât a sumei din prefinanțare, cât și a primei plăți prevăzute prin PNRR:
Incluzând acești bani, România a depășit pragul de 9 miliarde de euro de la UE, cheltuiți în 2022.
Absorbția fondurilor europene 2007-2022
Evoluţia FEGA 2007-2022
În vederea dezvoltării agriculturii, Uniunea Europeană a implementat, la nivelul statelor membre, un fond separat, reglementat prin Politica Agricolă Comună (PAC). Astfel, independent de CFM-uri şi de PNRR, România a primit finanţări şi prin intermediul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). Ultima raportare a Ministerului Finanţelor specifică pentru FEGA o execuţie de 1,8 miliarde de euro în 2022.
Observăm că, în ultimii ani, sumele alocate prin Fondul European de Garantare Agricolă au rămas la un nivel aproximativ constant. În 2016, finanţările pe acest tip de fond au fost de 1,2 miliarde de euro.
Rata de absorbție, sub nivelul UE
Dacă ne referim la rata de absorbţie a fondurilor (cât am reușit să cheltuim efectiv, din sumele disponibile pentru țara noastră), România se află în continuare sub media UE și sub nivelul din cel mai bun an al său din acest punct de vedere (2016).
În 4 noiembrie 2022, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene indica faptul că rata de absorbție a României este 70% în raport cu media UE de 74%. La finalul anului 2021, rata de absorbţie a fost 54,20% raportat la media UE de 61%.
Conform datelor oficiale ale Uniunii Europene actualizate zilnic, România a înregistrat, în 2022, o rată de absorbţie care a plasat-o pe locul 16 în clasamentul european.
Afirmaţia premierului Nicolae Ciucă este trunchiată. Într-adevăr, din 2007 până în prezent, anul 2022 a presupus pragul cel mai mare de valorificare a fondurilor europene (9,2 miliarde de euro), detronând suma înregistrată în 2016 (7,3 miliarde de euro). Totuși, anul acesta, România a avut la dispoziție și sumele disponibile prin PNRR. Astfel, nu putem califica 2022 drept cel mai bun an din perspectiva utilizării banilor europeni, ţinând cont că estimarea iniţială menţiona un buget mult mai mare, respectiv de 19,4 miliarde de euro. De asemenea, din perspectiva ratei de absorbţie, România este în continuare sub media europeană.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.