Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-un comunicat de presă din 7 ianuarie 2020, Nicuşor Dan a susţinut că:
„Din datele oficiale ale Ministerului Mediului emise în 2015 şi 2018, Bucureştiul este cel mai poluat oraş al României, având 5 poluanţi cu potenţial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid şi monoxid de azot, particule fine 10 şi 2.5).”
Dacă datele raportate de Ministerul Mediului în 2015 şi 2018 situează Bucureştiul pe primul loc la poluarea aerului.
Pentru a transpune în legislaţia naţională normativele europene din domeniu, România a adoptat în 2011 legea 104 care prevede măsurile necesare pentru evaluarea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului.
Conform art. 4 din lege monitorizarea calităţii aerului se face prin staţiile de măsurare parte a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. Ulterior, pe baza datelor culese de reţea, sunt elaborate rapoartele anuale privind calitatea aerului.
Tot legea 104/2011 stabileşte modul de încadrare a diferitelor zone în regimuri de evaluare, respectiv gestionare a calităţii aerului înconjurător. Încadrarea în diferite zone se face în funcţie de rezultatele măsurătorilor anterioare.
“În vederea gestionării calităţii aerului înconjurător, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectiv PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare în funcţie de rezultatul evaluării calităţii aerului înconjurător, realizată cu respectarea prevederilor secţiunii 1 din cap. III, după cum urmează:
a) regim de gestionare I – reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de toleranţă, acolo unde este aplicabilă, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM(2,5) sunt mai mari decât valorile-ţintă prevăzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3;”
Ariile în care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor pragului superior de evaluare pentru o serie de poluanţi, inclusiv cei la care se referă Nicuşor Dan, sunt cele încadrate în regimul de gestionare I. În urma delimitării acestor arii, se întocmesc liste care cuprind unităţile administrativ-teritoriale din fiecare arie de gestionare, liste care se aprobă prin ordin de ministru.
Există două asemenea ordine de ministru: ordinul 1206/2015 şi ordinul 598/2018.
Ambele includ Bucureştiul în lista UAT-urilor din arii cu regim de gestionare I, indicând depăşiri ale nivelurilor de dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2.5) şi benzen. În plus, capitala ţării este singura administraţie cu depăşiri la toţi cei cinci poluanţi.
Nicuşor Dan a făcut o afirmaţie adevărată. Bucureştiul figurează în datele oficiale din 2015 şi 2018 ale ministerului Mediului cu depăşiri ale valorilor limită/valorilor ţintă pentru benzen, dioxid de azot, oxizi de azot şi particule în suspensie.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.