Ce verificăm?

Dacă există decizii CCR care să nu permită un referendum dacă acesta duce la modificarea Constituției.

Verificare

Constituția României prevede situațiile în care se utilizează referendumul, pe de o parte, referendumul obligatoriu, decizional, în două situații concrete:

• aprobarea legii de revizuire a Constituției (art. 151)
• pentru demiterea Președintelui României, suspendat din funcție de către Parlament (art. 95)

Pe de altă parte, referendumul consultativ și facultativ apare într-un singur caz, dar cu o largă posibilitate de aplicare, și anume la inițiativa Președintelui României într-o problemă de interes național (art. 90).

Referendumul din 26 mai 2019 are la bază articolul 90 din Constituție, fiind inițiat de Președintele României într-o problemă de interes național și este un referendum consultativ și facultativ.

Decizia CCR nr. 567/2006 stabilește a fi neconstituțională introducerea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, prin care se stabilea limitativ conceptul de „interes național” prevăzut în art. 90 din Constituția României.

În cadrul acesteia se stabilește că „Preşedintele este singurul îndreptăţit să stabilească problemele de interes naţional asupra cărora poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum“.

O altă decizie în acest sens, Decizia CCR nr. 355/2007, stabilește a fi neconstituțională, printre alte modificări, introducerea art. 5 alin (2) , prin care se prevedea imposibilitatea organizării referendumului naţional, cu mai puţin de 3 luni înainte sau după data alegerilor prezidenţiale, parlamentare, ori pentru Parlamentul European sau a unui alt referendum naţional.

În acest sens, Curtea prevede: „Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nici o altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. ”

Nicio altă decizie CCR nu are în vedere trasarea limitelor de interpretare privind atribuțiile prevăzute în art. 90 din Constituție. Desigur, ar fi utilă o interpretare unitară a acestei prevederi, pentru a se stabili în ce măsură referendumul consultativ poate să aibă efecte juridice reale, ca urmare a organizării lui. Altfel spus, dacă un referendum consultativ poate antrena modificări legislative sau constituționale.Momentan, aceste posibile interpretări au loc la nivelul dezbaterilor de specialitate, dar nu au fost stabilite concret printr-o decizie a Curții Constituționale.

Concluzie

Afirmația Noricăi Nicolai este falsă. Nu există, la momentul actual, o interpretare unitară trasată prin Decizii ale Curții Constituționale. Cele două decizii fac referire la alte aspecte privind modificarea legii referendumului, însă nu trasează linii directoare privind efectele juridice pe care le poate avea referendumul consultativ și facultativ.